Sălbăticie urbană și civism. În Floreasca

Cartierul Floreasca e verde și are o scară domestică, are coerență urbană (ceea ce e rar în București). Mai e și destul de central, cu renume bun, cu terenuri libere și, foarte important, nu e, în cea mai mare parte, zonă protejată. Ca atare, a devenit extrem de atractiv pentru speculația imobiliară.

Zona e celebră pentru valul de retrocedări suspecte, împroprietăriri, construcții noi cât mai mari, parcuri care devin curți și sunt acoperite cu blocuri, un cinematograf superb făcut praf, o hală interbelică eviscerată, proiecte de zgârie-nori, CUT-uri până la cer. Asta ca să nu vorbim de arhitectura sobră, dar de calitate, a anilor ’60, care azi a dispărut aproape definitiv sub stratul de transformări individuale.

*Inserții post-1990 în cartier. Majoritatea pe spații verzi, dar și pe loturi goale sau în locul unor case demolate

 

Dar Floreasca e și locul unde oamenii nu se mulțumesc să se vaite, ci se organizează, cercetează, cer informații și respectarea unor drepturi. Aveți mai jos un text al colegului nostru, Dragoș-Constantin Marian. Dragoș e arhitect, dar și locuitor al cartierului și implicat în mișcările civice de salvare a acestuia. Măcar de Grupul Floreasca ați auzit sigur.

Textul lui pornește de la un eveniment recent, și halucinant: într-o curte de blocuri, un U cu trei laturi construite, cică o să apară o nouă curte, și în curte un nou bloc: o intervenție inadmisibilă, un caz de mercenariat profesional. Dar, pornind de la acest caz, Dragoș construiește un portret al unui fenomen general, dar și al luptei pentru un oraș mai bun. (Zeppelin)

Alo Primăria, vă pasă puţin şi de cei pe care îi reprezentaţi?

Text: Dragoș-Constantin Marian, arhitect
Foto: Grupul Floreasca, Oana-Valentina Suciu

În cartierul Floreasca din București am manifestat în stradă. Am semnat petiţii pentru oprirea construcţiilor pe spaţiile verzi dintre blocuri. Am cerut salvarea Parcului Verdi. Am cerut soluţii de ameliorarea traficului şi, implicit, a poluării. Am încercat să arătăm cum schimbarea destinației diferitelor spații publice din cartier afectează viața comunității. Luptăm pentru ponderarea construirii noi cu fondul existent, dar oraşul este atacat chiar de cei care ar trebui să-l protejeze. Deşi am cerut şi ni s-a promis realizarea PUZ-ului cartierului, Primăria şi celelalte instituţii ale administrației publice sunt părtaşe la afectarea iremediabilă a calităţii vieţii în Floreasca, în particular, şi în Bucureşti, în general.

Ultimii ani ne-au adus tulburări importante: creșterea traficului ce tranzitează cartierul – datorată dezvoltării zonei de afaceri din Nordul acestuia; lipsa de investiții în transportul în comun de mare capacitate; reducerea spațiilor verzi dintre construcțiile existente și îndesirea construcțiilor datorită schimburilor de terenuri între Primarie și diverși dezvoltatori imobiliari. Toate acestea îi nemulțumesc pe cei din zonă și, nu odată, i-au scos din case pentru a protesta sau a se organiza în urmărirea interesului civic.

Sunt arhitect, locuiesc în Cartierul Floreasca și înțeleg bine spiritul actual al locului. Vecinii mei, în general sunt oameni educați, cu ocupații diverse, dar cu aspirații asemanatoare privind orașul și comunitatea. Îl dorim un spațiu al bunei înțelegeri, al civismului, al evoluției raționale. Îl dorim un mediu sănătos, în care oamenii să trăiască în armonie cu tot ce înseamnă mediul urban. Diminuarea poluării este unul dintre principalele deziderate ale celor din cartierul și orașul meu. Nu dorim să locuim într-un oraș care ne face rău.

Floreasca este o comunitate care încă are un bun echilibru social, datorat bunei distribuții demografice, dar și organizării urbanistice inspirate de la începuturile sistematizării zonei – perioada 1924-1960. Aici locuințele au fost proporționat alternate cu funcțiuni publice și spații verzi.

O analiză comparată a ansamblurilor de locuințe din capitală, din perspectiva domestică, întocmită de studenţii de la UAUIM, „îi acordă cartierului Floreasca calificativul de locuire plăcută și deosebit de confortabilă, ba chiar luxoasă, în pofida faptului că tuturor le este clar că apartamentele sunt minimale.” Studiul pleacă de la premisa că „spațiul care constituie vecinătatea imediată a locuinţei joacă pentru calitatea locuirii domestice un rol cel puţin la fel de important ca și locuință propriu-zisă.“ – Răzvan Voinea, Dana Dolghin, Parcelarea Floreasca – povestea unuia dintre cel mai atractive cartiere din Bucureşti.

Tocmai acest spaţiu din vecinătatea imediată a locuinţei este cel vizat de administrarea deşănţată şi de poftele de afaceri ale dezvoltatorilor nesăţioşi.

Cu timpul totul se schimbă – în bine sau în rău – orașul crește: demografic, economic, imobiliar, edilitar, tehnologic. Sunt necesare soluții urbanistice coerente de dezvoltare. Dar ce se întâmplă în cartierul meu nu este ceea ce trebuie.

*Strada Rahmaninov 2 E – curte ce urmează a fi ocupată cu un nou bloc

 

Problema a ajuns şi în “ograda” mea. La propriu. La începutul lunii martie 2018, pe ghena de gunoi ce deservește imobilul în care locuiesc, a apărut un panou informativ privind intenția realizării unui PUD, în vederea construirii unui imobil S+P+2 în incinta sub forma de “U” definită de trei blocuri de locuinţe – adică să apară o curte în curtea noastră.

*Strada Rahmaninov 2 E – PUD pentru construirea unui bloc în curtea dintre blocurile vechi

Aici, de 60 de ani, există un parc, cu caracter semiprivat, amenajat cu arbori, alei asfaltate, iluminat public, gărduţ de delimitare spaţiu verde, bazin, bancă, inclusiv utilităţi destinate locatarilor – două ghene de colectare deşeuri, bară de scuturat covoare.

Mă întreb …

De ce se înstrăinează proprietatea publică?

Modul în care mai multe terenuri din Floreasca au fost trecute din proprietate publică în proprietate privată este cel puțin bizar. Inclusiv schimbarea “pe genunchi” a destinaţiei terenurilor este o abordare nepotrivită. Nu s-au făcut studii urbanistice şi de impact, nu s-a mediatizat, nu am fost întrebați – totul pe ascuns. Sunt fireşti îndoielile privind legalitatea demersurilor.

În condiţiile în care Sectorul 2 al Municipiului Bucureşti are mai puţin de jumătate din suprafaţa de spaţiu verde normată în Uniunea Europeană, consider abuz trecerea unor suprafeţe de spaţii verzi din proprietate publică în regim privat, în vederea realizării de construcţii noi. Locuitorii cartierului Floreasca doresc ca aceste terenuri să se întoarcă în proprietate publică şi să îşi păstreze utilitatea şi modul de administrare anterioare.

PUD-uri care pretind că substituie realizarea PUZ Floreasca

În mai multe rânduri, locuitorii din Floreasca au solicitat Primăriei realizarea unui Plan Urbanistic Zonal (PUZ) al cartierului, nu al Sectorului; nu Planuri Urbanistice de Detaliu (PUD), ci un PUZ al cartierului, în care să fie studiată și reglementată coerent, de către profesioniști, întreaga zonă – această documentație trebuind să preceadă avizările și autorizările inițiativelor imobiliare individuale.

Deși inclusiv actualul primar Toader Mugur Mihai a promis în campania electorală Inițierea Planului Urbanistic Zonal Floreasca – “Cartier Grădina”, nu s-a făcut nici un demers concret. Din contră, se continuă practica realizării de PUD-uri avizate ușor în primăria de sector, prin care apar noi imobile neinspirate în cartier.

Datorită unor aranjamente între Primărie și diverși particulari – aranjamente ce nu țin cont de interesul locuitorilor din zonă – astăzi avem în cartier zeci de construcții noi. Dacă modul de construire în cartier s-ar fi raportat la existentul destul de coerent rămas din anii ‘60, mult mai puține, mai bine proporționate și mai elegante construcții și-ar fi găsit locul aici.

De pildă, în cartier există zone dezvoltate în regim de curți-construcții, dar și în regim deschis. Acolo unde regimul construcțiilor este deschis – fără împrejmuiri și cu funcțiuni publice – este nefiresc să inserăm curți și imobile ce nu doar afectează spațiile verzi anterioare ci și relațiile funcționale firești și necesare între construcțiile existente. Sunt situații paradoxale în Floreasca – în vecinătatea imediată a blocurilor existente apar curți împrejmuite în care se construiește mult prea aproape de ferestrele apartamentelor, batjocorindu-se sănătatea și demnitatea proprietarilor din construcțiile colective existente (câteva exemple de actualitate: str. Serghei Vasilievici Rahmaninov 2E, Frédéric Chopin 20, Giuseppe Garibaldi 26C, Ghiță Pădureanu 2) .

*Strada Chopin nr. 30 – ilustrare orientativă a distanței între nouă clădire și blocul existent (imagine  – arh. Florin Bălteanu)

 

 

 

În alte situații, chiar dacă s-a construit în zone de curți împrejmuite, suprafeţele imobilelor, regimul de înălţime, distanțele față de vecinătăți, impunerile permisive privind mediul şi parcările au dezechilibrat țesutul urban. Avizatorii construcţiilor noi dintre blocurile cartierului nu consideră nefiresc să vezi soarele doar tangenţial, o oră pe zi sau să deschizi fereastra dormitorului spre o fereastră de toaletă ori un perete situat la caţiva metri. Practica clădirilor declarate iniţial P+2 (raportându-se la vecinătăţile imediate, pentru a nu impacienta vecinii), care în PUD devin P+2+3-4Er, iar în etapa de construcţie P+4 (ca doar L3a2 – conform PUZ Sector 2 – permite P+3-P+4) este foarte nocivă şi în Floreasca.

Proasta administrare, abuzul în serviciu sunt situații pentru care pare că nu există control. Afectarea calității vieții, a valorii proprietății, a bunei funcționări a cvartalului, a vieții sociale prin nerespectarea normelor și prin lipsa însușirii de către primărie a solicitărilor celor afectați frustrează atât locuitorii din zonă cât și statul. Nu în ultimul rând, autoritățile “par” să nu facă diferența dintre dreptul la proprietate și dreptul de a construi. Dacă instituțiile administrației publice se comportă ca dopate, proprietarii afectați de abuz nu își pot permite acest lux. Rămân variantele inițiativelor de acțiune, a protestelor, a mediatizării faptelor și a luptei în Justiţie.

Sunt multe situații în care, datorită ilegalităților comise, în instanță se pot opri acțiunile de dezvoltare nepotrivită a orașului. În Floreasca avem un exemplu bun în acest sens – prin eforturile Grupului de Inițiativă Floreasca, în Martie 2017, s-a obținut, prin soluție definitivă a Curții de Apel București, anularea Autorizației de Construcție pentru un imobil din strada Ghiță Pădureanu, ce suprimă spațiul verde dintre două blocuri de locuințe, inserându-se nepotrivit între acestea. Urmează demolarea construcției abuziv construite.

În Floreasca defrişările continuă

Ordonanța de Urgentă a Guvernului 114/2007 susţine păstrarea spaţiilor verzi :

Art. 71 Schimbarea destinaţiei terenurilor amenajate ca spaţii verzi şi/sau prevăzute ca atare în documentaţiile de urbanism, reducerea suprafeţelor acestora ori strămutarea lor este interzisă, indiferent de regimul juridic al acestora.
(2)Actele administrative sau juridice emise ori încheiate cu nerespectarea prevederilor alin. (1) sunt lovite de nulitate absolută.
*) Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de a asigura din terenul intravilan o suprafaţă de spaţiu verde de minimum 20 m2/locuitor, până la data de 31 decembrie 2010, şi de minimum 26 m2/locuitor, până la data de 31 decembrie 2013.
*) Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de a întocmi, în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentului act normativ, un program în care vor fi evidenţiate etapele de realizare a obligaţiei prevăzute la alin. (1), cu indicarea termenelor intermediare propuse.
*) Nerespectarea prevederilor art. II constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă, în cuantumul prevăzut la art. 96 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările ulterioare.

 

Sănătatea cetățenilor este afectată prin reducerea în mod sistematic a spațiilor verzi și scăderea gradului de lumină și confort. Astfel, deși normele europene prevăd un minim de 26 mp de spațiu verde/locuitor, Sectorul 2 este la coada listei la acest capitol – doar 12,43 mp/locuitor (în 2012 – astăzi sigur mai puțin).

În 2016, locuitorii cartierului au protestat împotriva parcelării terenului aferent Parcului Verdi, a amenințării diminuării dramatice a acestuia la mai puţin de 10% din suprafața actuală, a administrării nepotrivite, dar și împotriva diminuării celorlalte spații verzi din cartier prin îndesirea abuzivă a construcțiilor.

 

S-au făcut împroprietăriri și în continuare se construieşte pe spaţii verzi amenajate. O.U.G. 1142007 este încălcată constant. De ce? Pentru că interesele mafiei imobiliare o cer?

În loc de concluzie
Oare Floreasca Floreștilor mai poate fi și a florilor? Ce șanse mai are acest cvartal creat în anii ’60 să dăinuie funcțional, civilizat si elegant?

Program:
Birou/Arhitect:
Echipa:
Autor(i) text:
Țară:
Oraș/Alt loc:
1