Interviuri: Dorothee Hasnas
Proiect: PZP
Foto: Andrei Mărgulescu
Când Luigi Cazzavillan deschidea, în propria-i casă din București, redacția ziarului „Universul”, consacra de fapt un loc fundamental nu doar pentru (probabil) cel mai bun ziar românesc din perioada sa ci și pentru procesul de modernizare al României. Presă a rămas acolo – în vechea casă, în monumentalul palat neoromânesc și în tiplografia din spate, și în timpul dictaturilor succesive și ani buni după 1990. Prin reabilitarea corpului „B” – tipografia – s-a declanșat un formidabil proces de creare a unui pol cultural în centru. Dorothee Hasnaș a vorbit cu șeful de proiect de arhitectură, bineînțeles, dar și cu reprezentanta proprietarilor și cu cei care folosesc spațiile. Vedem împreună cum merită să investești în cultură și în regenerare în loc de înlocuire (Z.).
*plan de situație
1. Ce spun arhitecții. Interviu Liviu Zagan, Matei Georgescu / PZP /Cumulus
Dorothee Hasnaș: Ce e pentru voi palatul Universul: un hub, în care se întâmplă chestii semipublice, într-o clădire patrimoniu, renovată şi consolidată? Aţi făcut antreprenoriat de arhitectură în acest caz?
Liviu Zăgan: Sunt antreprenor, pentru că am înfiinţat o firmă de arhitectură. În cazul Palatului Universul sunt furnizor de servicii, ca arhitect. Am primit mai întâi o comandă de proiectare; abia pe urmă am ajuns să facem management de proiect, controlul costurilor, mai multe. Erau diverse probleme ce trebuiau rezolvate. Proprietarii trebuiau să renoveze clădirea, însă înainte au fost diferite etape până să se ajungă la o concluzie asupra temei. În 2006–2007 a fost propus aici un ansamblu cu turnuri înalte de apartamente de lux şi hotel. (n.r.: Dan Hanganu, Graphic Studio şi Adrian Soare au făcut propuneri.)
Noi eram chiriaşi aici când a venit criza din 2008 şi s-a oprit tot, înainte de a se fi aprobat PUZ-ul. Toată lumea ştie ansamblul Universul. De mult timp erau goale tipografiile. Proprietarii îşi doreau să refuncţionalizeze clădirea şi să o introducă din nou în circuitul urban. O primă propunere, venită din partea unui constructor, presupunea o renovare minimală cu costuri sub 100 €/mp. Pentru renovare a fost însă nevoie de certificat de urbanism şi expertiză structurală. Iar proprietarii au apelat la noi. Am început cu expertiza, ofertarea, lucrul la partea de proiectare; trebuia făcut scenariul de siguranţă la incendiu, prevăzuţi hidranţi, staţie de pompare, semnalizare şi detecţie, diverse detalii costisitoare şi obligatorii. Aceşti paşi neprevăzuţi în oferta iniţială au dus la majorarea bugetului necesar. Pe lângă proiectare, am preluat bugetarea şi managementul de proiect, funcţionând astfel ca o antrepriză generală.
Activitatea a fost organizată pe categorii de lucrări, pe care le-am coordonat în relaţia cu alţi parteneri. Am colaborat cu un diriginte de şantier care verifica lucrările executate şi confirma executarea plăţilor.
* Fațadă laterală: în stânga, corpul A (Palatul „Universul”), în dreapta corpul B (fosta tipografie)
Matei Georgescu: Prin consolidare, Corpul B, iniţial cu grad seismic R2, a fost încadrat acum la R3+.
LZ: Clădirea e acum pusă în siguranţă: în caz de cutremur >6,5° Richter, se deteriorează, însă nu cade. Soluţia aleasă pentru configurarea într-un mod eficient a spaţiilor, precum şi pentru stabilirea numărului de chiriaşi au fost făcute în acord cu constrângerile impuse de clădire. În formă de dreptunghi, de 20×35 m, cu stâlpi, permite amenajarea spaţiilor de birou cu 2 coloane de băi aferente. Personalitatea clădirii şi soluţiile adoptate au atras probabil un anume tip de chiriaşi. Vestea s-a dus din om în om, şi clădirea s-a închiriat fără intermediul firmelor imobiliare.
* Secțiune transversală: în stânga, corpul A, în dreapta corpul B; De jos în sus: Teatru Apollo 111, Bar Apollo 111, Casting E-Talent, Talent Garden, Beans & Dots Café, Design shop, Linotip – dans contemporan, Cocktail Bar Fix, Startrek – studio înregistrări, Salonul de Proiecte – Galerie de Artă, Cumulus – birouri de arhitectură, BBDO – agenție de publicitate
MG: Preţul chiriei probabil că a contat, mai ales pentru industria culturală, care nu-şi poate permite cheltuieli foarte mari cu chiriile.
LZ: Majoritatea chiriaşilor s-au decis, când au vizitat clădirea în stadiul de şantier incipient: spaţiul se vedea, clădirea se simţea, în plus, e poziţionată central. Initial, erau prevăzute aici doar birouri.
MG: Când s-au închis teatrele în urma dezastrului de la Colectiv, cei din branşă au resimţit acut lipsa acestor spaţii.
LZ: Demisolul era singurul nivel care se preta la acest gen de funcţiune. S-a vorbit despre un club sau despre locuri de parcare, însă nu se gândea nimeni că un teatru ar putea plăti suficientă chirie încât să fie rentabil.
*Plan subsol corp B: Teatru Apollo 111 – 400 mp. ; Bar Apollo 11- 260 mp. ; Casting E-Talent: 200 mp
*Subsol: Foaier Apollo 111
MG: Practic, intervenţia noastră a fost redusă. Existentul, o structură originală industrială din anii ’30, realizată de arh. Paul Smărăndescu / ing. Emil Prager, cuprindea deschideri largi de beton, potrivite pentru noua destinaţie, flexibilă.
*Teatrul Apollo 111
Astfel chiriaşii nu au solicitat neapărat soluţii moderne pentru birouri cum ar fi adăugarea de tavane false, casetate.
LZ: Însă, la cât de simplă a fost operaţiunea şi la cât de minimalist e rezultatul, a fost o luptă pentru fiecare detaliu, fiecare pas şi fiecare alegere. Din păcate, mulţi dintre constructori nu-şi respectă termenele, nici cuvântul, dar nici tehnologia – o situaţie dificilă! Aş menţiona aici meritul Roxanei Achim ca project manager. Colega noastră, cu experienţă de muncă în Austria, a avut un aport deosebit în realizarea lucrărilor, coordonând cu mare insistenţă şi determinare echipele. Ca probă, şantierul a durat mai puţin de doi ani.
Principalele dificultăţi întâlnite în relaţia cu furnizorii uzuali pot fi: nerespectarea ofertei iniţiale – devenită aproape un obicei, depăşirea bugetului stabilit, consumarea materialelor prevăzute înainte de terminarea lucrării. Astfel un partener bun e greu de găsit, fiind mereu foarte ocupat.
*Plan parter: Talent Garden – Hub de creativi – 530 mp; Beans & Dots Café – 140 mp. ; Design shop: – 50 mp.
*Parter: Talent Garden – creative hub
DH: Ce anume ar fi necesar ca să se schimbe această situaţie în timp?
LZ: Ar fi nevoie să se construiască un cadru normativ, care să reglementeze modul de lucru. Fiind multe aspecte care contribuie la această situaţie, ele ar trebui tratate în detaliu. Chiar şi între colegii de breaslă este dificil să se stabilească o coerenţă în priorităţi, cum am observat de curând cu ocazia tentativei de a face o asociaţie patronală de firme de arhitectură. Simt că suntem ca un ceas cu 300 de miliarde de rotiţe care se învârt diferit: unele sunt perpendiculare, unele sunt îmbârligate cu altele, unele sunt stricate, altele au dinţi rupţi, şi tu încerci să te mişti în ceasul ăsta, care e complet mâncat pe dinăuntru.
MG: Din păcate, foarte puţini arhitecţi înţeleg că trebuie îmbinată practicarea meseriei cu afacerea: pasiunea în sine nu este suficientă, mai ales că domeniul construcţiilor constituie un business în care se rulează foarte mulţi bani.
*Plan etaj 1: Linotip – dans contemporan – 220 mp.; Cocktail Bar Fix – 148 mp.; Startrek – studio înregistrări – 195 mp.; Salonul de Proiecte – Galerie de Artă – 105 mp:,
*Etaj 1: Salonul de proiecte – galerie de artă
DH: Vorbim aici despre arhitecţi care nu înţeleg exact care e rolul lor; cum să aşteptăm atunci de la clienţi să înţeleagă cu ce se ocupă arhitectul?
LZ: Rolul arhitecţilor nu e bine definit.
DH: Unii beneficiari nu înţeleg de ce trebuie să plătească separat lucrarea de proiectare şi execuţia ei.
MG: Până la urmă, discuţia e simplă: cu cât eşti tu, ca arhitect, în stare să cucereşti clientul şi să ai o relaţie strânsă cu el, să formezi o echipă cu cu el, iar el să înţeleagă că tu eşti un partener al lui, adică nu cel care-i face, ci cel care-l ajută să-şi facă el, cu atât mai bine pentru proiect şi pentru cei implicaţi în el.
DH: Mi se pare că pretutindeni în ultima vreme respectul faţă de profesie – orice profesie – a scăzut enorm. Mai ales în această parte a lumii, lumea are impresia că se pricepe la orice. Apare zicala Am plătit, deci vreau orice.
M: Nu prea merge aşa…
LZ: La propria mea casă am trecut prin nişte experienţe absolut haucinante: nici măcar dacă plăteşti, nu obţii ce doreşti. Nici dacă proiectezi toate detaliile şi eşti mereu de faţă la execuţia lor, nu ai garanţia unei bune execuţii.
*Plan etaj 3: Cumulus – birouri de arhitectură – 360 mp.; BBDO – agenție de publicitate – 430 mp.(+1320 mp. pe următareel două niveluri);
DH: Ce anume a fost diferit în proiectul vostru faţă de obişnuinţă? E un context special care a generat un asemenea proiect?
LZ: Despre Universul ar fi mult de spus. Mie însă mi-a plăcut că aveam partea de arhitectură, management şi cost control – adică toate instrumentele – la îndemână. Într-o lume ideală, fiecare are specialitatea lui şi toţi colaborează: eu clar nu sunt mai bun ca un project manager cu mult mai multă experienţă. Însă în acest context particular s-a ivit o situaţie specială şi cred că acesta a fost până la urmă motivul pentru care această lucrare există aşa cum este.
*Etaj 3: Cumulus – birouri de arhitectură
DH: Deci crezi că o soluţie asemănătoare ar putea fi aplicată şi în alte cazuri?
LZ: Cu siguranţă. Cum să nu?
DH: Poate crea chiar un precedent? Funcţionează eventual ca gentrificarea, devenind un trend pentru tinerii creativi?
LZ: Aşa ar trebui. Lumea, care apreciază spaţiile centrale, reabilitate, ar înţelege că aceste lucrări nu trebuie să ducă la o mărire considerabilă a costurilor, în comparaţie cu o construcţie nouă echivalentă, chiar dacă aici cca 70% din costuri au fost necesare pentru consolidarea structurii. Avantajul acestei soluţii este că se obţine o clădire premium cu costuri rezonabile, care vor avea sigur efect asupra nivelului chiriilor.
* BBDO – birouri pe fosta pasarelă
DH: Am auzit de multe ori, „Îi chemăm pe arhitecţi să facă propuneri, să vină cât mai numeroşi – care e mai ieftin, ăla să ia lucrarea.” Indiferent că e vorba despre arhitect sau meşter, sau orice serviciu. Ce înseamnă pentru beneficiar mai ieftin? E o vorbă, „Cum vreţi să iasă rezultatul? Bun, ieftin şi rapid: bifaţi maximum 2 din cele 3.” Chiar aşa: lucrurile bune şi ieftine nu sunt rapide, şi lucrurile ieftine şi rapide nu sunt bune.
Articole conexe:
Palatul Universul începe o viață nouă. (2) Ce spune investitorul.
Palatul Universul începe o viață nouă. (3) Ce spun utilizatorii.
Info, credite
DE PROIECTE
Arhitectură: PZP Arhitectura – Liviu Gabriel Zăgan, Roxana Ioana Achim, Matei Georgescu
Management Proiect: PZP Arhitectura – Liviu Gabriel Zăgan, Roxana Ioana Achim
Structură: Rantech Project – Rareș Bentu
Instalații: Addict Invest – Alin Ungureanu, Ovidiu Ganea
Client: Universul SRL; director general: Leon Schachar; manager: Simona Cosma
Constructor: Elco Construct; șef de șantier: Gabriel Popa
Design interior cafenea Beans & Dots, hub & galerie – Zest Collective
IR Colours Prod SRL – Finisaj fațadă (tencuiala decorativa): Spatolato, Adresa web: ircolours.ro
