Peisaj din lemn. Vertical Studio: Sediul Creatopy, Săldăbagiu de Munte – Bihor

Clădiri din CLT(Cross-Laminated Timber) sunt puține în România. Clădiri cu arhitectură de calitate din acest material și mai puține. E cu atât mai importantă apariția acestui mic centru de birou de lângă Oradea. Este prima clădire din România certificat standardul „Low Energy Passive House” dar și o lucrare complexă și poetică . Realizarea sa fost posibilă datorită unei implicări exemplare a clientului și a unei colaborări între acesta, arhitecți și o echipă multidisciplinară de ingineri. Am vorbit despre acestea, dar și despre ecologie, bani, spații, expresie arhitecturală, peisaj cu arhitecții Gabriel Chiș-Bulea și Mădălina Mihălceanu și cu Marius Șoflete, fondatorul biroului Inginerie Creativă.(Ștefan Ghenciulescu)

ADN BA: Millo Offices, București

Un loc prețios…

…și complicat. În zona din jurul Căii Victoriei, între Piața Revoluției și Bulevardul Elisabeta, se suprapun cam toate straturile istorice, de la traseul sinuos, specific balcanic, al Căii Victoriei și minunata biserică Kretzulescu la eclectismul clădirilor publice și al caselor sfârșitului de secol XIX și apoi la neoromânescul flamboaiant și eleganța Art-Deco și modernistă a anilor ’30. Perioada postbelică ne-a dat în primul rând ansamblul Sălii și Pieței Palatului, o operație urbană ce a presupus distrugeri importante și relații dificile cu țesutul urban din spatele său, însă cu calități urbane și arhitecturale certe.

A+noima: Centrul de Industrie Electronică / Fabrica Electra, Iași

Centrul de Industrie Electronică (așa cum și-au dorit clienții să-l numească) sau Fabrica Electra, așa cum îi spune multă lume, aduce laolaltă spații de producție, de birouri, tehnice și de reprezentare, toate armonizate într-un ansamblu de trei hale industriale. În total, 11.000 de mp amplasați în cadrul Parcului Industrial Miroslava din județul Iași, o zonă care își propune să se dezvolte accelerat în următorii ani.

FABER. Centru cultural și productiv independent, Timișoara

FABER este o comunitate formată din oameni care de ceva timp investesc cu încredere și energie în evoluția pozitivă a Timișoarei, un loc a cărui poveste se centrează pe ideea de conservare strategică, nu literală, unde procesul, oamenii și conturarea strategiilor de lucru sunt mai importante decât produsul.

Compromisul bun. Clinica Medeuropa, Constanța

Un loc cu probleme, un program cu o încărcătură tehnică dar și emoțională mare, o soluție în mare parte impusă de funcțiune și de planul urbanistic; de obicei, astfel de constrângeri duc la cosmetizare și arhitectură epidermică. Aici autorii au reușit deturnarea problemelor și chiar a „stricării” ideilor lor inițiale pentru a produce o arhitectură deschisă și tonică.

Studio EST: Farmacia CC

Proiectul premiat la Romanian Design Week 2019 se opune epocii în care farmaciile au devenit supermarket-uri (și arată la fel)

Text: Lorena Brează
Foto: Alexandru Muntean

Un nou loc pe malul Canalului Morii. Clinică medicală la Cluj

Clădirea mică, dar cu o funcțiune complicată recurge la toate mijloacele posibile pentru a-și asigura o scară redusă și o imagine demnă, potrivite zonei istorice sensibile în care este așezată. În același timp, proiectul readuce la iveală la propriu o porțiune dintr-unul din vechile cursuri de apă ale orașului și produce un mic spațiu cu accesibilitate publică.

Modernismul „familiar”. Tony Fretton: Ansamblul Tietgens Ærgrelse, Frederiksstaden – Copenhaga

Intro: Tony Fretton. Modernismul „familiar”.
Text: Alexandru Cristian Beșliu

Dacă este să considerăm, din punct de vedere istoric, momentul actual în care se află arhitectura, cel puțin din perspectiva suitei de „-isme” specifică istoriografiei de specialitate, am putea să-l numim, în continuare, „post-modernism”; desigur, asta ar fi valabil doar din perspectiva unei situări ulterioare momentului hiper-consacrat de manifestare a Modernismului, nicidecum dintr-o fidelitate față de o estetică “venturiană” care a consacrat termenul în domeniul arhitecturii.

MATER. Biblioteca cu mii de materiale pentru arhitectură și construcții. În București

Text: Ștefan Ghenciulescu
Foto: IGU

Unul dintre lucrurile care îmi plac cel mai mult la tot felul în care funcționează Nod makerspace este felul în care se combină și echilibrează o viziune urbană, socială, culturală și de design entuziastă și autentică cu un spiritul antreprenorial sănătos. Astăzi, tot discursul despre hub-uri, creativi (mă întreb cine dintre noi mai suportă acest cuvânt), cultură alternativă, sustenabilitate, a fost în mare măsură deturnat în scopuri strict comerciale. O nouă limbă de lemn, mai ales prezentă în publicitate și PR exprimă această acaparare.

O piele de calitate. Trei proiecte. Brenac & Gonzalez & Associés: detalii de fațadă

Texte: Brenac & Gonzalez & Associés
Text intro: Ștefan Tuchilă, Ștefan Ghenciulescu
Foto: Ștefan Tuchilă, Sergio Grazia

În acest articol vorbim ceva mai puțin despre clădiri în general și mai mult despre fațade. Pielea construcției – solidă, opacă, poroasă, deschisă, transparentă, cu goluri mari sau mici, cu loggii, cu structură sau foarte autonomă, cu balcoane, logii, verande și obloane – a fost dintotdeauna un element arhitectural fundamental. Astăzi este probabil piesa principală a conceptului de sustenabilitate.

Nu doar lifting. AZC: Reinventarea a două clădiri existente de birouri

Modernizarea e inevitabilă (și) pentru birouri. În aceste două proiecte din Franța nu e vorba doar de echipare, aducere la zi ci de o strategie de-a injecta lumină, spațiu și eleganță în clădiri modeste, folosind mijloace minimale și precise.

FLIP – un camion transformabil, o şcoală de bani pe roţi

Text: Constantin Goagea
Foto: Radu Malașincu

FLIP este un proiect despre bani, despre valoarea lor, despre felul în care-i gestionăm şi despre economie în general. Este un concept mobil şi se plimbă acum prin toată ţară, din oraş în oraş, ajungând astfel foarte uşor la copiii între 7 şi 14 ani din şcolile generale cărora le este dedicat în primul rând. Acest lucru este posibil fiindcă FLIP stă într-un camion transformabil, care se extinde şi care devine un spaţiu de educaţie prin joc.

Sari la conținut