Cutia cu articole

Text, curator: Irina Cios
Foto: Roxana Trestioreanu
Vernisaj: miercuri 20 martie 2019 ora 18:30, AnnArt Gallery, str Paris nr.39, București

În cultura europeană, luna martie poate fi privită ca un paradox: este numită după zeul grec al războiului și totodată celebrează femeia. Spun „poate fi” pentru că premiza social acceptabilă este că femeia nu are nimic de a face cu conflictul, cu forța, cu puterea.

Text: Justin Baroncea

Cartea PA_CT continuă aventurile ultimului iepure supraviețuitor al atacului chimic cu bezele din cartea Turb@.
Toți ceilalți iepuri negri ai doctorului Yu se transformă în grăsuni albi.
Iepurele “supraviețuitor” fuge la Constanța unde își pregătește împreună cu șobolanul Fasole marea  evadare către o insulă vulcanică din Pacific.

Cătălin Creţu este compozitor şi artist multimedia. Este autorul „pianului augmentat”, un instrument electroacustic ce are forma unui pian obişnuit, de concert, dotat cu senzori de mişcare, de presiune şi de lumină. Aceşti senzori, manevraţi conform partiturii speciale şi după un anumit algoritm programat, oferă lumii un alt fel de muzică, un alt fel de spectacol, toate augmentate de tehnologie.

Cosmin Haiaș locuiește și lucrează în Timișoara. Este artist și inginer, interesat de evoluția tehnologică și de cel mai remarcabil eveniment din evoluția omenirii – Inteligența artificială.

În cadrul proiectului FUSION. Artă și știință, Cosmin Haiaș a creat instalația I, Robot în colaborare cu Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Materialelor.

Marilena Oprescu-Singer aka SAINT MACHINE este o artistă interesată de aspectele conceptuale ale precepţiei. Este autoarea unor instalaţii imersive, participative, care investighează procesele biologice şi studiază noţiunea de spaţiu ca organism viu, o noţiune suprapusă peste conceptele: public/privat, interior/exterior, real/virtual, fizic/imaginar, ascuns/revelat.

Text: Ștefan Ghenciulescu
Foto: Georgiana Ghenciulescu, Ștefan Ghenciulescu

Nu, nu am plâns la expoziție. Doar așa puțin, la final, când, după un parcurs de tip „silent disco”, în care fiecare vizitator era practic singur cu muzica din căștile wireless și exponatele, ajungeai într-o cameră mare, rotundă, unde, pe un ecran circular rula în buclă sfârșitul unuia din ultimele concerte, inclusiv cu David Gilmour mulțumind publicului – cel de atunci și cel dintotdeauna.

Cătălin Matei, aka Sillyconductor, este muzician şi designer audio. Preocuparea lui principală a fost mereu muzica clasică şi relaţia ei cu hazardul sau matematicile: proiecte ca Ventichitara (un instrument de improvizaţie construit din ventilatoare USB), 100 Catronomes (un remake auriu al poem‑ului Symphonique creat de Gyorgy Ligeti, realizat cu 100 de pisici Maneki Neko) sau Pianosaurus (un pian mecanic postmodern) explorează teritoriile comune ale tehnologiei, muzicii clasice şi ale umorului.

Proiect: Larix Studio
Text: Köllő Miklós
Foto: Köllő Miklós, Szigeti Vajk-István

Un exerciţiu de transparenţă în peisaj, prin care un volum relativ mare se acomodează cu scara locului, şi în special cu peisajul cultural din Secuime.

Ce s-ar face studenții de la arhitectură fără planurile și machetele lui Junya Ishigami? Greu de văzut un juriu de școală în care să nu recunoști modelul – desene detaliate, delicate și transparente, machete eterice care combină abstracțiunea și esențializarea cu naturalismul.

(A) Imaginea nocturnă a stațiunii de schi Lech a fost îmbunătățită de un nou concept de iluminat cu LED-uri. Zumtobel în colaborare cu Dieter Bartenbach – consultant specialist – a dezvoltat o soluție personalizată de iluminat exterior care oferă o nouă imagine atât oraşului Lech cât și râul cu același nume.

Text & foto: Mugur Grosu

În toamna lui 2018, la invitația companiei elvețiene Geberit, care sponsoriza expoziția Victor Papanek – The Politics of Design, de la Vitra Design Museum, am călătorit în Basel și Weil am Rhein, vizitând două țări în două zile, Elveția și Germania.

Proiect: RoundRobin studio
Text: Anca Mihalache
Foto: Radu Malașincu

Puțină istorie

Partea principală a clădirii originale a fost construită în jurul anului 1825, ca Azilul de Binefacere Haberdashers.