Cutia cu articole

Pare că Bucureștiul încearcă să recupereze cu frenezie decalajul de spații pentru cafea în raport cu metropolele lumii. E o chestie de modă, evident, dar și un răspuns la pretențiile crescute, pe care espresso-ul banal și la preț umflat nu le mai satisface. Cam toate aceste spații au patru lucruri în comun: dimensiunile mici, deschiderea către stradă, lemnul (panouri, de obicei) și o tablă neagră pe care se scriu tot felul de lucruri cu creta.

Dincolo de interpretări arhetipale şi o reciclare unică a unor garaje prefabricate, mica locuinţă de la marginea Bucureştiului este un adăpost în toate sensurile cuvântului.

Text: Ștefan Ghenciulescu

Bragadiru e pe cale de a se transforma într-una dintre importantele suburbii ale Bucureştiului: un amestec în plină creştere (în ciuda crizei) de câmpuri şi maidane, hale, vile izolate, “ansambluri rezidenţiale” de case sau blocuri.

Proiect, text: Carlos Arroyo Arquitectos
Foto: Miguel de Guzmán, imagensubliminal.com

Aceeași firmă, aceiași arhitecți, două birouri consecutive.  Multă grijă, atenție la nevoi și un design elegant care se construiește pornind de la context și identitatea profesională a clientului.

La sfârşitul lui mai, aproape o sută de locuitori ai părţii de sud a capitalei au devenit, pentru scurt timp, primari. Într‑un exerciţiu de imaginaţie şi responsabilitate, şi‑au asumat idei şi decizii într‑un birou de primar mobil, amplasat în trei cartiere din zonă. Am adunat părerile şi propunerile lor şi urmează să le facem publice. După terminarea acţiunii, pavilionul a fost dus în comuna Belciugatele din judeţul Călăraşi, unde Asociaţia Arhipera şi o echipă de voluntari l‑au reasamblat ca o grupare de mobilier urban în parcul din centrul localității.

Proiect: Wingårdh Arkitektkontor, Sweden
Text: Gert Wingårdh
Foto: Åke E:son Lindman

Într-o parte a autostrăzii între Rostock și Berlin stă un semn de circulație maro cu desenul stilizat al Müritzeum. Un semn care anunță că acolo se află ceva ce merită văzut!

Proiect, text: petra gipp arkitektur
Foto: Åke E:son Lindman

Promenada începe de la intrarea în casă, continuă prin volum şi conduce în jos către apă.

18 octombrie – 15 noiembrie 2016 @ MNAC Sala Dalles
Vernisaj: marți, 18 octombrie, ora 19

7 proiecte suedeze, într-o expoziție dedicată sustenabilității, identității și esteticii în arhitectura suedeză contemporană. Participă birourile suedeze de arhitectură Kjellgren Kaminsky Architecture, Kjellander Sjöberg, Notedesignstudio, Petra Gipp Arkitektur, PS Arkitektur, Wingardhs și IceHotel.

Text, foto, scheme: Emil Ivănescu  

B.L.B. creează pașapoarte pentru o lume ambiguă, aparent fără frontiere, dar din ce în ce mai închisă. Aparatul mixează imaginea corpului cu sunetele somatice. Pentru a falsifica acest pașaport va trebui nu doar să-ți schimbi amprentele digitale, vocale sau oculare, trebuie să-ți schimbi sunetul viscerelor propriului tău corp. Dispozitivul ridică o întrebare: unde se termină controlul și de unde începe libertatea.

Jumătate din clădirile din Europa au fost construite între anii 1945 -1980, iar vârsta medie a fondului total construit este din ce în ce mai avansată. Este momentul să găsim moduri noi, inovatoare de a renova fondul construit al clădirilor.

Text: Ştefan Ghenciulescu
Foto: Mihai Ţuţu

Noul atelier al celor de la Republic of Architects se joacă cu ideea de final deschis (viitor nedeterminat, laborator în permanentă mişcare, şantier în lucru), dar se şi deschide către cartier şi vecini: nu vizual, ci, mai profund, prin ieşirea în public, ajutor şi discuţie cu oamenii.

DOSAR: La birou

Începem cu un proiect OMA, cei care au lucrat poate cel mai mult, alături de birourile lui Foster și Rogers, la reinventarea clădirii de birouri, înțelegând prin reinventare nu formele, ci inovația tipologică. Acum strecoară un ansamblu de cuburi în centrul orașului Rotterdam: o clădire de birouri pentru administrația publică. Nu e foarte spectaculoasă, însă duce şi grid-ul până la marginile sale, transformându-l în același timp în instrument de inserție urbană și de adaptare la context.

Text: Ioana Calen*

Intro

Azi vedem o diversitate de antene pe acoperișurile caselor și blocurilor din București ce par niște obiecte fără sens, dar care vorbesc despre fenomenul tehnologic cu cel mai mare impact asupra societății: apariția culturii media.