Sandwich. De la reziduu la loc pentru artă

Text intro: Ștefan Ghenciulescu
Foto: Dan Vezentan & Sandwich

Un loc improbabil pentru artă: un rest de spațiu, la un capăt de lume.

Combinatul Fondului Plastic nu este așa de departe de centru, și nici nu e așa de inaccesibil – deși ai de mers puțin până la stații de transport în comun, și ceva mai mult până la metrou.

O piele de calitate. Trei proiecte. Brenac & Gonzalez & Associés: detalii de fațadă

Texte: Brenac & Gonzalez & Associés
Text intro: Ștefan Tuchilă, Ștefan Ghenciulescu
Foto: Ștefan Tuchilă, Sergio Grazia

În acest articol vorbim ceva mai puțin despre clădiri în general și mai mult despre fațade. Pielea construcției – solidă, opacă, poroasă, deschisă, transparentă, cu goluri mari sau mici, cu loggii, cu structură sau foarte autonomă, cu balcoane, logii, verande și obloane – a fost dintotdeauna un element arhitectural fundamental. Astăzi este probabil piesa principală a conceptului de sustenabilitate.

Iluminatul ca parte a arhitecturii publice. Studiu de caz: noile săli ale centrului expozițional Messe Dornbirn

și colaborarea dintre Marte.Marte architects și Zumtobel

Credit foto: Zumtobel / Fotograf Faruk Pinjo

Dornbirn este centrul economic al regiunii austriece Voralberg, un oraș de la poalele Alpilor, cu constructori excepționali şi o arhitectură fermecătoare la poalele Alpilor.

Complexul expoziţional modern Messe Dornbirn este practic dar și spectaculos.

4 spații de interacțiune între cultură și tineri. Cultura zâmbește.

Un text cu autor colectiv: Constantin Goagea, Silviu Medeșan, Marius Miclăuș, Justin Baroncea, Vlad Stoica

Iată provocarea: alcătuiţi o frază scurtă în care să faceţi legătura între Lay’s, spaţiu public, design, evenimente culturale şi tineri. Deşi rezultatele ar fi, cu siguranţă, de memorat, vă oferim noi soluţia. Care-a venit când echipa Lay’s România ne-a provocat să creăm împreună 4 spaţii urbane, bune de adunat tineri şi generat vervă socioculturală: în Bucureşti, Cluj, Timişoara şi Iaşi.

The Ark: o tranziție creativă, de la fosta Bursă a Mărfurilor la un Depozit de Viitor

Text: Oana Costinaș / Foto: Oana Costinaș, Emi Gheorghe, Tiberiu Cazacioc, The Ark

În inima Bucureștiului, vizavi de piața de flori George Coșbuc, se află The Ark, un excelent exemplu de recuperare arhitecturală a unei fermecătoare clădiri de patrimoniu, construită în 1898 de către arhitectul Bucureștiului, Giulio Magni, cu intervenția marelui academician și inginer Anghel Saligny.

Timpul nu mai are răbdare cu clădirile de patrimoniu. O conferință la Cluj

*foto sus: KME TECU® Gold – Golden Splendour Pavilion, Münster, Germania

În ultimii ani, interesul pentru reabilitarea clădirilor de patrimoniu a crescut considerabil, pe măsură ce autoritățile au început să le conștientizeze potențialul: înnobilează imaginea orașelor, sunt atracții turistice, și pot acoperi multiple utilități – economice, sociale și culturale.

Se poate. Revoluția spațiilor publice din Cluj

Text, imagini: Planwerk

Clujul nu avea in 2005 nici un metru pătrat de spațiu pietonal, așa cum alte orașe aveau: Brașov, Sibiu, Oradea, Timișoara, Alba Iulia, Tîrgu Mureș și multe altele.
A lipsit? Poate multora nu, neștiind ce plăcut poate fi. Ba chiar folositor, pentru că în acele străzi și piețe viața e mai intensă, vitrinele mai atractive, restaurantele mai pline, copiii mai liberi și părinții mai liniștiți de lipsa mașinilor. Dar cum să faci, într-un oraș în care toate colțurile, chiar și cele mai mici ale orașului medieval, erau ocupate ca parcare sau carosabil?

Un salon urban. Beer-bar Mikkeller, București

Proiect, text: Bogdan Ciocodeică
Foto: Kinga Tomos

Una dintre cele mai speciale beri din lume, brandul danez Mikkeller, care este prezent cu localuri proprii doar în câteva oraşe foarte atent selectate – cum ar fi, de exemplu, Tokyo, Seul, San Francisco, Los Angeles în afara Europei, iar in Europa exceptând Danemarca, doar în Barcelona, Berlin, Stockholm şi Reykjavik –, a deschis un beer-bar şi bistro în piaţa Charles de Gaulle într-o vilă spectaculoasă de început de secol XX.

Ecologie în deşert. Studiu de caz: Iranul

Text & fotografie: Ştefan Tuchilă

Mulți dintre noi trăiesc cu impresia că preocuparea pentru sustenabilitate reprezintă o pasiune recentă, alimentată de nevoia de a trăi mai bine și hrănită de confortul celor care trăiesc în țări dezvoltate, oameni și organizații care au timpul și energia pentru a se dedica acestui subiect. Departe de a fi o preocupare exclusiv contemporană, sustenabilitatea, un concept legat direct de confortul vieții de zi cu zi, a fost însă integrată în cotidianul unor civilizații ce existau cu mult timp înainte de revoluții industriale sau digitale sau apariția acestei „noi” conștiințe ecoresponsabile.

Cultură și anti-sustenabilitate. Despre programul de reabilitare termică

Am mai scris în Zeppelin despre catastrofa arhitecturală a reabilitării termice: de la lipsa iresponsabilă unei reabilitări integrate sub coordonarea arhitectului(structură, instalații, fațadă, spații intermediare, terenul din jurul blocurilor, imagine) mecanismul de finanțare populist, care nu e echitabil și nu responsabilizează, și apoi la distrugerea cu mijloace minime însă într-o proprție înspăimântătoare a unui patrimoniu arhitectural. O distrugere ireparabilă, săvârșită cu binecuvântarea administrației și a legii.

De la „Vă vedem” la „Ne vedem în Sibiu”. Un concurs pentru adus oamenii împreună

Predare: 5 martie 2018

Tot apar în ultimii ani concursuri de spații publice la noi; încă mult, mult prea puține pentru starea catastrofală și modul absurd în care autoritățile locale gestionează locul comun în orașe.

Concursul de acum e mai special, pentru că nu pornește doar de la un loc fizic, cu probleme și caracterul său, încercând să vadă cam ce soluții și scenarii răspund cel mai bine unei teme. Aici locul e venerabil și sensibil – o bucată din centrul istoric al Sibiului

Proiectele câștigătoare Ubikubi Young Designers Award #2

Concursul de design de obiect lansat de Ubikubi și UniCredit Bank și-a desemnat câștigătorii. Aflată la a doua ediție, competiția se adresează tinerilor designeri și arhitecți și are ca scop sprijinirea creativilor aflați la început de drum printr-o experiență de lucru complexă și practică, raportată în mod realist la piața de home&deco.