Made Expo 2021

ASTRA VR de Zeppelin Design: Punerea în valoare a patrimoniului tradițional prin tehnologii multimedia

ASTRA VR este un experiment muzeal care se folosește de tehnologie VR, instalații de sunet și bandă desenată pentru a face patrimoniul culturii tradiționale mult mai accesibil. Miza pe care muzeul ASTRA din Sibiu și-a asumat-o a fost aceea de a inova modalitățile de exprimare muzeistice și de a se apropia de o nouă generație de vizitatori.

Text: Constantin Goagea
Foto: Silviu Popa

Toate aceste mijloace contemporane au fost puse în joc pentru a evoca lumea satului dimprejurul Sibiului, la începutul secolului trecut. Aproape de 1920, întâlnim aici o întreagă lume a antreprenoriatului din jurul oieritului, dar și a primelor crize din pricina importurilor de stofe sau a dezvoltării industriei chimice, pe scurt o incipientă criză a globalizării. În acest context, brânza, lâna și grăsimea de oaie își schimbă ordinea în lanțul economic, lucru care avea să influențeze multe alte elemente în dezvoltarea rurală.

 

*Semnalistică specifică ASTRA VR: scânduri de lemn de fag cu o bandă bleu, culoarea fiind derivată din culoarea zugrăvelii de la Rășinari.
Pe hublouri sunt imprimate personaje din fotografii realizate în zonele respective (Sebeș sau Rășinari). Personajele se suprapun prin transparență peste imaginile gospodăriilor sugerând scene vii petrecute aici.

 

 

02_IMG_2397*Sistemul de semnalistică face traseul ASTRA VR ușor de reperat de către vizitatori

 

În acest proiect experimental au fost propuse ca studii de caz două gospodării și un staul.

Pentru cele două gospodării (din Sebeș și Rășinari) au fost selectate câte 7 obiecte/instalații casnice vechi, în special obiecte legate de prepararea alimentelor, dar dispărute azi din uz. Acestor obiecte cu greu li s-ar mai cunoaște rostul azi, iar numele lor pe cât de sonor pe atât de greu de asociat cu funcția lor. De exemplu: blidar, sărăriță, crintă, piuă de grâne, boacă de pisat ceara, cănceu, zdrobitoare, teasc sunt denumiri care pentru un public urban tânăr rămân de nedeslușit.

 

06_IMG_2417

 

Pentru aceste 14 obiecte au fost create mai multe povești care să-i ajute pe vizitatori să priceapă cum erau folosite la începutul secolului trecut, cum era atmosfera unei gospodării în acele vremuri și ce relevanță aveau toate aceste obiecte în contextul lucrativ de-atunci.

Poveștile au fost livrate pe trei niveluri distincte:

a. O bandă desenată care dă informații despre funcțiile unora dintre aceste obiecte sau despre obiceiuri și procese asociate cu acestea.

 

*Staul: bandă desenată imprimată pe scândură de fag. Scândura are proporții similare scândurilor din care e alcătuit staulul, în acest fel intervenția asupra monumentului este cât mai puțin invazivă,
Banda desenată despre transhumanță în staul, Ritmul de parcurgere al imaginilor și al textelor de căte vizitatori, sugerează ritmul mersului ciobanilor cu oile pe dealuri și munți,

 

b. O instalație sonoră, sub forma unui documentar ficțional în care trei personaje dialoghează sau povestesc câteva scene din viața de zi cu zi, în care apar și obiectele menționate. Interacțiunea cu instalația aceasta a pornit de la ideea unei întâlniri a vizitatorilor cu familiile care locuiau în aceste case și care, în înregistrările sonore, redau preocupările, grijile, practicile casnice și tipul de relații interumane din aceste sate, așa cum erau acum 100 de ani.

07-08_IMG_2387

*Masă interactivă sunet. Interfața propune selectarea unuia dintre membrii familiei care să povestească. Obiectele despre care este vorba în poveste apar pe rând în timpul povestirii

 

 

c. Animații 3D care-l introduc pe vizitator în lumea poveștilor de dragoste ale satului, a relațiilor mult mai complexe ale comunităților rurale. Pentru realizarea animațiilor și a contextului VR au fost cercetate și reconstituite cu atenție toate detaliile etnografice de la numele personajelor până la specificul pieptănăturii sau forma, textura și culoarea hainelor. De asemenea au fost redate cu atenție detalii arhitecturale specifice satelor Rășinari și Sebeș, elemente de mobilier, decorații interioare și textile. În animațiile VR apar cele 14 obiecte menționate, dar, spre deosebire de documentarele din instalația sonoră, experiențele VR propun o incursiune cu un grad ficțional mai mare, atingând straturi culturale și un nivel emoțional mult mai intens.

 

09_IMG_2463

*VR: Experiența vizitatorilor pornește din realitatea atelierului de lumânări diin Sebeș și a obiectelor vechi, iar după ce se teleportează în lumea de acum 100 de ani se reîntorc în acest muzeu. 

 

Este remarcabil că prin acest experiment ASTRA VR aduce o abordare real creativă, înlocuind discursul muzeografic echidistant, impersonal cu o perspectivă narativă, chiar spusă la persoana întâi, prin care vizitatorii pot să înțeleagă și să deslușească mai ușor valoarea patrimoniului arhitectural și ambiental pe care această instituție îl depozitează.

 

 

După acest experiment, Muzeul ASTRA își propune să continue seria de povești în jurul caselor tradiționale și să dezvolte mai departe acest format inovativ de recuperare și valorificare a patrimoniului.

 

Info & credite:

 

 

Curator și coordonator expoziție: Mirela Iancu
Coordonatori conservare-restaurare: Andrea Bernath, Iulia Teodorescu
Conservatori-restauratori: Marius Iuga, Gabriel Ciolan
Muzeografi: Ancuța Ilie, Camelia Repede, Adrian Stoia, Valentin Delcă
Coordonator program valorificare expoziție: Lucian Robu
Responsabil derulare ateliere: Mihaela Gherghel

Concept artistic și design: Zeppelin Design by Q Group Proiect
Direcție creativă: Cosmina Goagea, Constantin Goagea
Design expoziție: Cristina Ginara, Andrei Angelescu
Scenariu și regie audio: Alexandru Berceanu
Producție și dezvoltare Unreal Engine: Tudor Gheorghe, Collider Visuals
Modelare 3D, personaje 3D: Andrei Drîmbă, Alin Sîrbu, Silviu Popescu
Sound design: Mihai Gheorghiu
Voci: Romeo Cornelius, Isabela Neamțu, Ioan Ionescu, Vlad Bârzan, Ivona Berceanu, Sașa Berceanu, Vlad Benescu, Răzvan Mandruță, Valentina Zaharia
Ilustrație: Alex Voicu
Design graphic: Radu Manelici
Editare documentație etnografică: Simona Constantin, Cristina Ginara, Alexandra Bușilă
Expert muzeal: Dragoș Neamu
Înregistrări audio interactive:
Scenariu: Simona Constantin
Regie: Ilinca Stihi
Voci actori: Cosmina Dobrotă (Ana), Voicu Hetel (Toma), Ivona Berceanu (Măriuca), Brândușa Mircea (Pria), Ciprian Cojenel (Achim), Sașa Berceanu (Bucura)
Sound Design: Tom Brânduș
Programare: Ioan Cernei
Traducere: Andreea Chindriș
Scanare obiecte 3D: Giga Pixel
Producție sistem expunere și semnalistică: Fabricate
Lumini: Almalux
Montaj și instalare : Concret Multiform

 

*Articol publicat în ediția de toamnă Zeppelin #163. Revista e disponibilă în librăriile Cărturești, Inmedio și Relay sau poate fi comandată aici, la prețul de librărie (30 RON), căci preluăm noi costurile de transport pentru toate livrările interne.

Sau, ca să ne ajutăm reciproc și mai tare, puteți opta pentru un abonament extrem de avantajos, care să o includă – aici.

Râmânem aproape, lucrăm ca să vă putem informa și să putem visa împreună.

 

Hai la scris și desenat cu Zeppelin

 

Sari la conținut