Cutia cu articole

Casa din Mogoșoaia este situată într-o zonă predominant rezidențială de densitate medie, cu locuințe individuale de joasă înălțime. Parcela casei, de dimensiune dreptunghiulară, cu laturile scurte orientate nord-sud, este amplasata între pădurea și lacul Mogoșoaia, în vecinătatea bazei sportive cu același nume.

O familie evreiască din Praga anilor ’30. Un mare arhitect. O tragedie istorică. Apoi încă una. O descoperire ca într-un roman de aventuri. O regăsire și o refacere cu propriile mâini. Azi, o casă vie.

Locuințele sociale nu trebuie să fie nici plictisitoare, nici să arate ieftin. Unele locuințe sociale se deosebesc ușor de cele „de vânzare” prin finisaje, vorbim despre cele construite în ’80–’90, când aceeași formă era construită pe de-o parte cu piatră și cărămidă aparentă, iar pe de cealaltă, cu PVC. Aici, nu e cazul. De când starhitectura e chestionată pe scară mai largă decât cercurile socialiste ca risipă de resurse, locuințele sociale își continuă ascensiunea ca zonă de experiment și exemplu de bună practică.

O fostă mahala din nordul Bucureștiului, în care cam toate căsuțele vechi au lăsat loc vilelor post-socialiste (mai ales din anii ’90).

Proiectul casei din lemn este dovada unei viziuni care susține că intervențiile noi în mediul rural pot fi ancorate în contemporaneitate fără să șocheze și trebuie să lucreze cu firescul vieții de azi

La fel și deloc la fel

Text: Ștefan Ghenciulescu

Există birouri (cu nume sonore!) care evoluează frenetic. La bază stau dorința de a fi în pas cu vremurile și de a răspunde noilor situații și mijloace, frica legitimă de a se cantona într-un stil însă, de multe ori, și obsesia de a rămâne vizibil și relevant, la modă, de a nu-și pierde locul pe podium.

Dar există și extrema cealaltă

Monumentalitate reținută și detalii delicate: clădirea înaltă de apartamente răspunde cu eleganță la scări și situații urbane extrem de diferite

Un bloc modernist foarte obișnuit pentru Bucureștiul interbelic, dintre cele care sunt azi demolate sau masacrate fără probleme. Aici este restaurat și pus în valoare cu grijă și respect. Apoi clădirea nouă, articulată în raport cu cea veche

Sfinții Voievozi este o stradă liniștită din zona centrală a Bucureștiului, ascunsă într-un patrulater definit de bulevarde importante: Calea Victoriei, bulevardul Buzești-Berzei, Calea Griviței și bulevardul Dacia.

Intro: Cătălina Frâncu

Cele două proiecte sunt construite în acelaşi univers şi folosesc acelaşi limbaj.

Proiect: Horia Spirescu, Adrian Spirescu
Text: Cătălina Frâncu
Foto: Andrei Mărgulescu

Context urban

Text: Ștefan Ghenciulescu
Foto: Vlad Pătru, Sabin Prodan

Ca în toate orașele mari (și multe dintre cele mici) din România, și la Brașov au explodat construcțiile după 2000. Situația sa particulară a dus la câteva tipuri foarte diferite de creștere: limitată în centrul istoric; extensivă la margini