Rockwool - fabricat in Romania

revistă online
ISSN 3008-2986 ISSN-L 2069-721X

Anatomia unei relocări: Facerea și desfacerea fostelor locuințe muncitorești

În timp ce în alte părți ale Europei subiectul locuirii poate face diferența în alegerile electorale, în România subiectul este aproape inexistent pe agenda dezbaterilor politice. De peste 30 de ani, asistăm la o retragere abruptă și profundă a statului din a-și asuma responsabilitatea asigurării unui drept fundamental al oricărui cetățean: accesul la o locuință decentă.

5 x 2. cra-de.studio: CASA TRSA, Mogoșoaia

Casa din Mogoșoaia este situată într-o zonă predominant rezidențială de densitate medie, cu locuințe individuale de joasă înălțime. Parcela casei, de dimensiune dreptunghiulară, cu laturile scurte orientate nord-sud, este amplasata între pădurea și lacul Mogoșoaia, în vecinătatea bazei sportive cu același nume.

O casă și o familie. Adolf Loos, Villa Winternitz, Praga

O familie evreiască din Praga anilor ’30. Un mare arhitect. O tragedie istorică. Apoi încă una. O descoperire ca într-un roman de aventuri. O regăsire și o refacere cu propriile mâini. Azi, o casă vie.

Locuințe sociale din cărămidă, izolate cu alge marine. 24 de apartamente în Ibiza

Locuințele sociale nu trebuie să fie nici plictisitoare, nici să arate ieftin. Unele locuințe sociale se deosebesc ușor de cele „de vânzare” prin finisaje, vorbim despre cele construite în ’80–’90, când aceeași formă era construită pe de-o parte cu piatră și cărămidă aparentă, iar pe de cealaltă, cu PVC. Aici, nu e cazul. De când starhitectura e chestionată pe scară mai largă decât cercurile socialiste ca risipă de resurse, locuințele sociale își continuă ascensiunea ca zonă de experiment și exemplu de bună practică.

Exoschelet și curte locuită. Attila Kim Architects: Locuință cu beton aparent, București

O fostă mahala din nordul Bucureștiului, în care cam toate căsuțele vechi au lăsat loc vilelor post-socialiste (mai ales din anii ’90).

Casa din lemn. Manopera Architecture: Locuință în Ciurila, Cluj

Proiectul casei din lemn este dovada unei viziuni care susține că intervențiile noi în mediul rural pot fi ancorate în contemporaneitate fără să șocheze și trebuie să lucreze cu firescul vieții de azi

Lacaton & Vassal: Rezidență pentru persoane în vârstă, Rixheim

La fel și deloc la fel

Text: Ștefan Ghenciulescu

Există birouri (cu nume sonore!) care evoluează frenetic. La bază stau dorința de a fi în pas cu vremurile și de a răspunde noilor situații și mijloace, frica legitimă de a se cantona într-un stil însă, de multe ori, și obsesia de a rămâne vizibil și relevant, la modă, de a nu-și pierde locul pe podium.

Dar există și extrema cealaltă

ADN BA: ISHO A, Timişoara

Monumentalitate reținută și detalii delicate: clădirea înaltă de apartamente răspunde cu eleganță la scări și situații urbane extrem de diferite

Limite impuse. Starh – Imobil de locuințe, Bd. Mărășești nr. 125, București

Un bloc modernist foarte obișnuit pentru Bucureștiul interbelic, dintre cele care sunt azi demolate sau masacrate fără probleme. Aici este restaurat și pus în valoare cu grijă și respect. Apoi clădirea nouă, articulată în raport cu cea veche

Masiv, decupaje, colaj. ADN BA: Ansamblu de apartamente, strada Sfinții Voievozi, București

Sfinții Voievozi este o stradă liniștită din zona centrală a Bucureștiului, ascunsă într-un patrulater definit de bulevarde importante: Calea Victoriei, bulevardul Buzești-Berzei, Calea Griviței și bulevardul Dacia.

Clădiri de tranziție, articulații. 2 proiecte de Dyvik Kahlen

Intro: Cătălina Frâncu

Cele două proiecte sunt construite în acelaşi univers şi folosesc acelaşi limbaj.

Fortăreață în mahalaua de lângă lac. Casa din beton, lângă lacul Băneasa, București

Proiect: Horia Spirescu, Adrian Spirescu
Text: Cătălina Frâncu
Foto: Andrei Mărgulescu

Context urban

Sari la conținut