The Cosmopolitan. BOGDAN & VAN BROECK – Transformarea unei clădiri de birouri în bloc de locuinţe, Bruxelles

Proiect: BOGDAN & VAN BROECK
Text: Ştefan Ghenciulescu
Foto: Jeroen Verrecht, BOGDAN & VAN BROECK, Luca Beel, memymom

Ne recucerim oraşul.

Casele din centrele oraşelor europene (şi nu numai) se transformă în mod accelerat în birouri, Airbnb‑uri, hoteluri etc. Proiectul The Cosmopolitan merge exact în sensul invers: o fostă clădire de birouri devine un bloc de locuinţe, ce integrează şi servicii – spaţii comerciale sau birouri – la primele două nivele.

Steampunk de București. ADN BA: Ansamblu de locuințe Urban Spaces 2 / Mumuleanu

Text: Ștefan Ghenciulescu
Foto: Andrei Mărgulescu, Cosmin Dragomir, Daniel Miroțoi, Mihai Rotaru

Când zicem steampunk, ne vine în minte amestecul de secol XIX cu SCI-Fi: ochelari de protecție peste jobene, doamne cu crinolină și domni în redingote, dar cu membre mecanice etc. Mai important însă decât imaginarul neovictorian este construirea unor lumi alternative, care ar fi dezvoltat tehnologiile de vârf ale acelei vremi, însă ar fi păstrat și multe dintre elementele sociale și culturale. Lumi în care domnește mașina cu aburi, în care nu zbori cu avionul, ci cu Zeppelinul,

Art Deco de secol XXI. Miklós Péterffy: Casa PJ, Cluj

E greu în general să reabilitezi opere moderniste, echilibrând intervențiile inevitabil radicale cu respectul față de opera colegilor (sau chiar a maeștrilor) tăi. Cum procedezi însă cu modernismul minor, (semi)vernacular, fără mare valoare istorică, dar plin de farmec și de probleme? Miklós Péterffy a ales să lucreze în spiritul ce a generat proiectul vechi mai degrabă decât în prezervarea cu orice preț a substanței construite.

ExistenzMINIMUM/MAXIMUM. L’Atelier: locuințe urbane mici

Istoria arhitecturii moderne este plină de visuri ale flexibilității și ale rezolvării locuinței reduse. Dacă orașul e făcut din coridoare și camere publice, așa cum spunea Louis Kahn, poate că o strategie bună pentru locuirea minimală ar fi gândirea apartamentelor drept o continuare și o reluare a spațiilor urbane, finalul trecerii complexe de la expunere totală la intimitate, de la fi împreună la fi singur. Designul ca masterplan și locuitorul ca antreprenor și strateg al propriului spațiu: un răspuns la sistemul în care locuire devine mai ales o afacere și nu ne putem permite decât locuințe din ce în ce mai mici.

ADN BA: Aviației Park

Text: Lorena Brează
Foto: Cosmin Dragomir, Andrei Mărgulescu

Noul ansamblu de locuințe recent finalizat de ADNBA în nordul Bucureștiului este și cea mai mare lucrare de până acum a biroului. Partea de ,,park” din denumire e importantă, întrucât proiectului de amenajare peisageră i s-a dedicat cel puțin la fel de multă atenție – înainte de a vizita clădirile ești întâmpinat de vegetație înaltă de toate felurile, destul de amestecată, care aproape îți dă senzația unui loc sălbatic într-o zonă urbană.

C_LAD. Penultima casă de pe stradă

Strada Aviator Protopescu din București. O casă veche, refăcută deja, și în mod dubios. O casă nouă pe baza celor anterioare. Eclectism aproape obligat și o lume cu multe spații și elemente.

Text: Justin Baroncea
Proiect: Justin Baroncea, Dragoș Dragnea
Foto: Radu Malașincu, Andrei Mărgulescu

Dealul din case: Lobe Block, Berlin

Proiect: Brandlhuber+ Emde, Burlon; Muck Petzet Architekten
Text: Ștefan Ghenciulescu
Foto: Laurian Ghinițoiu

Proiect finalist, EU Mies van der Rohe Awards, 2019

Un bloc, 14 case. ADN BA: imobil de apartamente, str. Dragoș Vodă, București

Text: Ştefan Ghenciulescu
Foto: Cosmin Dragomir, Daniel Miro

Zona definită de străzile Polonă și Eminescu și Șoseaua Ștefan cel Mare face parte dintr-o parte destul de veche a orașului, cu străzi liniștite, cu arhitectură de tot felul, de la vile impozante și bloculețe simpatice la căsuțe de mahala. Sunt mulți oameni săraci pe acolo, deși compoziția socială se schimbă rapid. Nu are prestigiul și coerența unora dintre cartierele învecinate și, ca atare, nici nu prea conține zone protejate.

RMR_30. Amenajarea unui apartament interbelic

Proiect, text: Ștefan Păvăluță
Foto: Radu Malașincu

Dialog

Apartamentul de pe strada Rumeoara din București se află la ultimul etaj al unui imobil din perioada interbelică și conturează capătul străzii.

Amenajare +. Apartament în clădirea Ertler din Oradea

Amenajarea locuinței e așa, un fel de job constant al arhitecților: de cele mai multe ori, cu asta îți începi cariera, dar – și asta inclusiv în cazul unor arhitecți foarte faimoși – proiecte de amenajare continuă să apară și mult după anii de început. Aproape fel ca și locuința individuală, amenajarea unui apartament permite explorări și experimente, care pot să influențeze proiecte la scară mai mare. Mai importantă însă este plusvaloarea unui astfel de proiect: ce poți face/influența/genera, dincolo de tema în sine ?

Închis şi liniştit. Casa P31, Moşniţa Nouă

Proiect & text: Constantin Şelariu – ACS Studio
Foto: Ovidiu Micşa

Într-o zonă periurbană a Timişoarei, cu case parter + mansardă multicolore, locuinta propusă este un obiect străin, alcătuit din ziduri albe şi copaci, care incearcă să ordoneze fronturile stradale discontinue şi să calmeze prin dezvoltarea pe orizontală, incoerenţa formală din jur.

Casa Nădășan, Cluj

Proiect: Miklós Péterffy
Text: Ștefan Ghenciulescu
Foto: Balázs Danyi

Dacă nu vrei să stai neapărat în centru și bugetul ți-o permite, Dealul Cetățuia e probabil cartierul ideal în Cluj: e în oraș, deci accesibil și totuși izolat, e pitoresc, verde și priveliști fabuloase. În mod evident, aceste calități au și dus la ocuparea lui din ce în ce mai intensivă, cu vile și blocuri complet ieșite din scara locului.

1