Text: Constantin Goagea
Foto: Radu Malașincu
FLIP este un proiect despre bani, despre valoarea lor, despre felul în care-i gestionăm şi despre economie în general. Este un concept mobil şi se plimbă acum prin toată ţară, din oraş în oraş, ajungând astfel foarte uşor la copiii între 7 şi 14 ani din şcolile generale cărora le este dedicat în primul rând. Acest lucru este posibil fiindcă FLIP stă într-un camion transformabil, care se extinde şi care devine un spaţiu de educaţie prin joc.
Este unul dintre acele proiecte care iese din orice tipare de comunicare sau de branding şi depăşeşte cu brio graniţele activităţilor CSR clasice. Strategia de a adopta o formă atât de neconvenţională pentru un proiect educaţional este, de fapt, un răspuns la o situaţie concretă.
Întrebarea despre cum ar putea ajunge un astfel de concept la cât mai mulţi copii din ţară, inclusiv când e vremea vacanţei, şi mai ales cum ar putea deveni un astfel de proiect cu adevărat atrăgător în condiţiile în care copii petrec oricum multe ore cu telefoane sau tablete, jocuri electronice în general, erau cel puţin legitime. Aşa că, prin design, lumini și interactivitate, FLIP s-a erijat în formulă seducătoare potrivită, care să le pună împreună pe toate, devenind în acelaşi timp un loc de distracţie cu jocuri off şi online, dar şi un spaţiu de învăţare.
Conceptul de edutainment aplicat aici aduce un important şi foarte necesar format educativ complementar pentru programa şcolară românească. Practic, timp de vreo oră şi mai bine copiii au de jucat 5 jocuri cu şi despre bani, economii, investiţii, despre crize şi despre economie, fie ea la scară mică sau globală. Şi trebuie spus că nici un joc nu implică zaruri, norocul, soarta sau conjuncţiile astrale, nu au nici manete şi nici nu duc la dependenţă, lucru foarte important de precizat în contextul de azi, în care triada bani, interactiv şi joacă ne duce cu gândul la sălile de jocuri, aflate mai mereu lipite de amanet şi exchange. Aş numi FLIP un proiect îndrăzneţ, o iniţiativă în răspăr cu realitatea şi la care echipa noastră a fost foarte încântată să participe.
Dar să revenim.
Jocurile care sunt parte din FLIP au fost concepute de echipe mixte de cercetători şi educatori din Austria, de la Universitatea din Viena, şi după un research care a durat aproape 7 ani de zile, au fost puse la punct sisteme de interacţiune şi interfeţe care să facă uşor de înţeles problematicile întortocheate ale economiei.
Jocurile au diferite niveluri de dificultate şi de complexitate, aşa că nu doar copiii, dar chiar şi adulţii ar putea petrece o vreme în această expoziţie.
Dar cum se desfăşoară FLIP? Într-o primă fază jucătorii au de cheltuit bani dintr-un portofel virtual. Un salariu mediu pe economie, pe care trebuie să-l împartă între nevoi bazice şi distracţie. Categoriile de cheltuieli striadaunt reprezentate de fiecare staţie cu obiecte iconice relevante pentru copiii: alimente şi nevoi personale, media, transport, ş.a.m.d. Datele introduse în joc, adică sumele pe care le-ar cheltui fiecare jucător, sunt comparate apoi cu statistici şi date care reflectă aceste tipuri de cheltuieli la nivelul României. Acest lucru îi ajută pe copii să înţeleagă ce înseamnă planificarea unui buget, să preîntâmpine cheltuielile inutile şi să înțeleagă, prin comparaţie, pe ce cheltuiesc oamenii, în realitate, banii.
Un alt joc le propune să verifice toate datele pe care le au despre economie, un chestionar interactiv în care trebuie să se organizeze în echipe şi să vadă ce înseamnă inteligenţă colectivă, decizie în grup şi colaborare. Pentru că spaţiul e limitat şi pentru a nu rămâne pe acelaşi taburet prea multă vreme, cele 7 categorii de cheltuieli intră în tabureţii cilindrici (ceilalţi 9 tabureţi sunt depozit pentru haine), iar totul se mută, lăsând pardoseala cu buline colorate să devină o tablă de joc. E adevărat că a lua deciziile cu picioarele înseamnă a lua decizii proaste, dar cum FLIP este în răspăr, cum ziceam, cu realitatea, le propune, de fapt, copiilor să se aşeze pe câte o bulină care reprezintă, după ei, un răspuns valabil la una dintre întrebările jocului. Aşa că uneori, atunci când te joci inteligent, se pot lua decizii bune pe picioarele tale. Pe de altă parte, în timpul acestei etape, se întâlnesc termeni specializaţi. Vocabularul şi termenii pe care îi dobândesc sau îi confruntă copii, achiziţiile de cunoştinţe şi concepte noi reprezintă un alt obiectiv important urmărit. O altă fază a jocului face distincţie între valoare materială a unui lucru, o valoare emoţională şi una de context. De exemplu, o sticlă cu apă costă doar 2 lei, dar, dacă am fi în deşert, aceeaşi sticlă cu apă ar deveni infinit mai preţioasă, iar o simplă vază, pentru că e de la bunici, deşi nu costă mult în bani, afectiv este de neînlocuit.
Într-un alt stadiu, Forumul de Opinii urmăreşte felul în care participanţii învaţă să îşi formuleze argumentele asupra unei probleme de natură financiară, să aibă opinii şi să le compare sau chiar să le schimbe în dialog cu ceilalţi atunci când informaţiile şi datele primite devin relevante, aşa încât să le stimuleze capacitatea de a raţiona şi a dezvolta planuri cât mai detaliate înainte de deciziile importante.
Atunci când vine vorba despre economie globală, FLIP arată nu doar faptul că trăim între bunuri şi produse care ne vin de pretutindeni din lumea aceasta, dar pe de altă parte alegerile pe care le facem atunci când cumpărăm un anumit produs pot avea influenţe tocmai pe partea opusă a pământului. Globalizarea este un fenomen care leagă în mod nevăzut economia. Pentru a explica acest lanţ de efecte pe care îl produce globalizarea, copiii au la dispoziţie mai multe filme şi jocuri. De exemplu, ei pot vedea cum o simplă pereche de blugi este legată nu doar de magazinul care distribuie pantalonii respectivi, dar şi de producătorul de bumbac din Orient, semnalând astfel că deciziile de-o secundă de la un capăt al acestui lanţ pot influenţa, în consecinţă, cealaltă parte.
Jocurile sunt şi individuale şi pe echipe, durează aproximativ 15–20 de minute fiecare, aşa încât experienţa propusă să fie foarte dinamică şi intensă.
Info, credite
DE PROIECTE
FLIP în versiunea lui mobilă este un concept expoziţional dezvoltat de Erste Group şi BCR În parteneriat cu Vodafone şi BCR Leasing
Design FLIP mobil: Zeppelin – Constantin Goagea, Justin Baroncea, Anastasia David, Alex Condrea
Lumini: Vem Proiect Lighting (proeict), Urban Paint (exeuție)
Dezvoltarea programului educaţional, livrarea conţinutului educaţional şi interacţiunea cu vizitatorii: Asociaţia Şcoala de Valori – Silvia Bogdan, Marian Knup, Camil Domofte, Irina Botezatu, Alexandra Mircea, Tiberiu Andrei + precum şi echipa de traineri specializaţi
Adaptarea conţinutului educaţional: Disruptive Thinking
www.scoaladebani.ro
