Cutia cu articole

Text, foto: Mugur Grosu

Îmi revine ocazional în minte o situaţie povestită de Witold Gombrowicz: dacă observi pe plajă un crab răsturnat pe spate, care-şi agită picioruşele incapabil să se ajute singur, probabil te va înduioşa gândul că ar putea pieri aşa, te vei apleca şi îl vei pune pe picioare. Dar dacă observi apoi că plaja, de fapt, e plină de crabi răsturnaţi de furtună, ce crezi că vei face? Cât te vei apleca, şi câţi vei încerca să salvezi pe plaja fără de sfârşit, până vei ajunge să-ţi spui că, la urma urmei, asta nu-i treaba ta?

Proiect: re-act now
Text / Autori:  Mario Kuibus și Ruxandra Osiac
Foto: Andrei Mărgulescu

Ne-a întâmpinat o temă de proiectare a cărei aspirație era amenajarea unor spații pentru birouri care să fie altceva decât clasicele spații pentru birouri.

Clădirea respiră, se adaptează, se înfige bine în pământ, permite funcționare simultană sau alternată a mai multor sisteme integrate. Dincolo de echipamentele de ultimă generație, ce face această clădire cu adevărat sustenabilă este modul în care a fost gândită, logica arhitecturală care nu mai este cea a rezolvării funcționale într-un sistem stabil și închis, bine determinat ci mai degrabă oferirea unui cadru și a mai multor posibilități.

O casă pasivă realizată pe baza unor tehnici noi, dar și ale unor principii vechi de când lumea și a unui bricolaj local.

Proiect, text: Klaus Birthler

Text: Bogdan Iancu și Cosmin Manolache
Foto: Bogdan Cătălin Cazacioc

Casa naționalizată are particularitatea de a fi fost locul geometric al unor schimbări ale regimului de proprietate în perioada socialistă, ceea ce a generat spații de ambiguitate și tensiune deopotrivă proprietarilor și chiriașilor. Biografiile acestor familii sunt în același timp biografii ale caselor. Primul act de ruptură, legea naționalizării, intervine asupra modului de utilizare a spațiului locuit. Proprietatea și utilizarea unui bun imobil sunt modificate radical, având ca efect transformarea un spațiu familial în unul cvasi-comunitar.

Ștefan Ghenciulescu: Șerban, tu te consideri un tradiționalist?

Șerban Sturdza: Nu. Mă obsedează însă, chiar din studenție, problema echilibrului. Echilibru între mase, între diferite elemente, dar (între timp) și între nou și vechi, între moduri de-a acționa. Primul meu contact cu profesia, ca foarte tânăr arhitect la Timișoara, mi-a cauzat un șoc foarte puternic. Se construia un cartier de blocuri și, în cadrul șantierului mare, a apărut și un șantier de demolare a unei mici construcții vechi, care ar fi putut fi clar păstrată, fără să deranjeze cu nimic noul ansamblu. M-a surprins cu câtă relaxare priveau demolarea nu doar constructorii, ci și arhitecții.

Un apartament de oaspeți din Praga oferă cazare pentru vizitatorii pe termen lung din străinătate, dar și spațiu pentru pasiunea proprietarului său: bicicletele.

Proiect & text: DDAANN
Foto: Jakub Skokan, Martin Tůma / BoysPlayNice

Proiect, foto: Arhigest
Text: Mihai Silvestru, Lidia Păcurar

Piața de construcții abundă în concepte și soluții pentru cei care caută sustenabilitate, ecologie, eficiență energetică și altele asemenea. Luate la bani mărunți, cele mai multe „soluții” se opresc la indici, motivații economice sau, în cel mai bun caz, sunt tehnic-corecte. Totuși, pe alocuri uită că arhitectura e mai mult decât atât.

La această școală, biodiversitatea nu e doar materie de predat, ci parte a școlii. Înveți (și locuiești)  în interiorul unui ecosistem. Și asta în mijlocul orașului.

Proiect: Chartier Dalix
Reportaj: Corina Laza, Ștefan Tuchilă
Foto: Takuji Shimmura, David Foessel

„Fenomenul” poate fi privit și ca un proiect autonom. Însă el a început ca parte a unui program mai larg – Dix ans après. Shrinking Cities in România/ Orașe românești în declin: o cercetare îndelungată (inclusiv prin niște mii de km parcurși prin țară) și o expoziție despre contracție urbană deschisă la MNAC în 2016.

Text: Tamina Lolev
Ilustrație titlu: Wolfhouse Productions & Bruno Pinto daCruz

Încet-încet, fosta fabrică de bumbac devine un centru emergent al industriilor creative. Printr-un efort comun al unui grup de tineri antreprenori, ne-am propus ca, în 2020, ansamblul să devină un lider al conversiilor sustenabile, un hub al creativității și al antreprenoriatului.

Proiect & text: Lacaton & Vassal (Anne Lacaton & Jean Philippe Vassal)
Foto: Philippe Ruault

FRAC – Fondul Regional de Artă Contemporană – găzduiește colecții de artă contemporană organizate la nivel regional; aceste colecții sunt conservate, arhivate și prezentate publicului prin expoziții la fața locului și prin împrumuturi acordate galeriilor și muzeelor.