Idei pentru o locuire accesibilă. Concursul studențesc de arhitectură „Prototip pentru comunitate”

În România, se construiesc multe case cu buget mediu și redus. Puține dintre ele beneficiază însă de arhitectură, în adevăratul sens al cuvântului. Concursul de care vorbim aici a fost inițiat de către Zeppelin și Holcim România tocmai pentru a arăta că se pot gândi case bune și pornind de la bugete rezonabile. Calitatea nu stă doar în metri pătrați, ci în felul în care îi folosești pentru spații eficiente și bune, cum organizezi lucruri gratuite cum ar fi lumina și aerul, cum distilezi poezie din resurse uneori infime.

Ne-am gândit că ar fi bine ca studenții să fie îndemnați și stimulați să își bată capul cu aceste probleme; să vină cu idei proaspete și să propună formule care ar putea fi aplicate și reproduse. Ceea ce s-a și întâmplat, și în moduri fericite.

De la început, organizatorii au colaborat cu principalele școli de arhitectură din România. Inițial, tema era una mai redusă: o locuință unifamilială, cu o suprafață desfășurată până în 150 de metri pătrați (excluzând terase, anexe etc.) și gândită pentru zona rurală, pentru că aici apare imensa majoritate a acestui tip de construcții noi: deci un prototip de răspuns la o temă cât se poate de reală. Concursul era unul strict unul de idei și nu de atribuire a comenzii, însă locul și contextul sunt absolut reale: o zonă liberă de construcții ce urmează să fie dezvoltată pentru locuințe și dotări publice din satul Moara Nouă din comuna Berceni, județul Prahova.

*Situl de la Moara Nouă 

Ca multe alte municipalități din țară, Primăria oferă acolo în mod gratuit loturi pentru familii tinere, beneficiari care se încadrează în prevederile Legii 15/2003. O parte din acest teren este încă un mare câmp , dar deja au apărut primele case.

Unele, construite de oameni cu mai multe resurse, sunt mai mari (prea mari, de multe ori) și urmează obișnuitul model al locuinței rurale de astăzi. Cei mai săraci încep cu o construcție de bază, cu spațiile absolut necesare, pe care o extind apoi în diferite etape, în toate modurile și cu toate materialele accesibile.

În România, dezvoltarea aberantă a teritoriului nu ține doar de felul în care sunt casele în sine, sau de lipsa sau ineficiența reglementărilor, ci și de modul în care majoritatea dintre noi nu prea știm cum să mai avem de-a face cu vecinii și cu locul în care ne așezăm. Izolarea, închiderea, concentrarea strict pe spațiul propriu duc către un ansamblu de unități autiste. Ne-am dat seama repede că nu ne putem limita doar la o casă, oricât de bună, și tema a evoluat repede către gândirea unui ansamblu de 9 locuințe: o micro-comunitate și nu doar o alăturare de locuințe; un loc în care individualitatea și sfera privată să fie protejate însă să poată coexista cu moduri de a fi împreună.

O altă cerință expresă, determinată de realitate, era ca participanții să gândească unitățile, astfel încât acestea să poate crește în timp, odată cu transformările prin care trece familia și pe măsură ce noi resurse devin disponibile; cam cum se întâmplă și în realitate. Studenții au propus scenarii de extindere, astfel încât să nu se distrugă calitățile inițiale.

Se recomanda folosirea tehnologiilor și materialelor de construcție performante ale Holcim România pentru imaginarea unor soluții durabile și practice – structura și materialele nu trebuiau doar să rezolve, ci și să participe în mod important la arhitectura propusă. Și, evident, juriul și organizatorii s-au așteptat la spații și expresii arhitecturale de calitate.

Pe care le-au și primit: văzând și judecând proiectele, am simțit că învățăm multe de la studenți. Proiectele erau uneori realizabile aproape imediat, cum este cazul premiului I, alteori ușor utopice, dar proaspete, fertile și punându-și probleme importante într-un mod responsabil.
Ne gândim acum cu toții cum să ducem mai departe acest proiect.

Mai jos, proiectele premiate sau remarcate în mod special. Textele sunt cele din raportul juriului.

 

Premiul I
Autori: Simionescu Bogdan Alexandru, Pop (Simionescu) Andreea Viorica / Facultatea de Arhitectură și Urbanism, Universitatea Tehnică din Cluj (FAU-UTC)

*Ansamblul după densificare 

*Plan de ansamblu

*Planuri. Extinderea poate porni de la corpul principal și se realizează excluizv prin corpul cu suprafață mai mică și mai înalt

Juriul a apreciat următoarele calități ale propunerii:
– observarea și reinterpretarea într-o manieră contemporană, inteligentă, neostentativă a unor moduri firești de locuire rurală/suburbană: casa ”vagon”, casa cu prispă;
– realismul, eficiența și coerența strategiei de evoluție și extindere a locuinței în timp (organizarea inițială pe parter și creșterea printr-un corp parter sau parter și etaj);
– utilizarea economică și eficientă a suprafețelor construite în toate stadiile de evoluție, oferind totodată o calitate superioară a locuirii atât în ce privește spațiul interior cât și relațiile nuanțate cu exteriorul;
– alegerea unui material de construcție banal, comun (bolțarul de beton) și testarea calităților plastice prin exprimarea lui într-o manieră sinceră;
Juriul a semnalat următoarele aspecte care ar fi putut fi îmbunățățite:
– caracterul mai slab definit al spațiului comun, în ciuda unei anumite versatilități pe care conformarea spațială a acestuia o oferă, versatilitate urmărită în mod declarat de către echipa de concurs;
– exprimarea neclară a sistemului structural propus.

Comentariu tehnic: Folosirea blocheților din beton umpluți cu un beton termoizolant este foarte posibilă, fiind una din soluțiile pe care LafargeHolcim le dezvoltă la centrul de cercetare din Lyon pentru construcția caselor accesibile și sustenabile. Acest tip de beton se numeste Airium. Pardoseala din beton șlefuit din gama Artevia continuă imaginea pereților din blocheți lăsați aparenți.

 

Premiul II
Lungu Sara, Adrian Vieza / Facultatea de Arhitectură, Universitatea de arhitectură și Urbanism “Ion Mincu” București (UIAUIM)

* Terasa cu timpan și volum virtual

*Plan general

*Axonometrie generală

*Cum poate crește casa

Soluția pleacă de la premisa unui cadru macro apropiat de urban, cu un grad mai ridicat de ocupare a terenului. Planimetria ansamblului amintește de configurația locuințelor de tip covor, în care curțile interioare au rolul de a ventila și lumina spațiile. Rezolvarea asigură o cvasi-intimitate unităților de locuit, deschiderile spațiului privat evitând astfel contactul direct cu spațiul comun – amplasat periferic. Poziția atipică a acestuia permite potențiale legături cu organizări similare din zone învecinate – acesta este unul din puținele proiecte care gândește spațiul comun servind nu doar celor nouă unități, ci așezării, și o face în modul cel mai convingător dar solicită o aprofundare a studiului interfeței ansamblului cu spațiul public – unul din punctele slabe ale proiectului. A fost apreciată ideea de prefigurare a extensiei verticale ulterioare a locuinței prin realizarea peste parter a unui timpan și a unor elemente structurale care delimitează în primă etapă abstract o porțiune din spațiul terasei.
Legătura dintre locuințe și ansamblu este unul din punctele mai slabe ale proiectului. Nu este foarte clar modul de folosire al teraselor de peste parter.

Comentariu tehnic: Structura propusă de stâlpi și pereți structurali turnați cu Agilia va asigura un ritm mai rapid de realizare a casei, va oferi o structură compactă și care nu necesită lucrări de mentenanță.
Terasele ar trebui tratate într-o soluție care să permită folosirea betonului drenant Hydromedia, urmând ca în faza ulterioară de închidere și de transformare în viitoare camere să se poata aplica direct șapa pentru pardoseli.

 

Premiul III
Hîrleață Ștefania , Tîrcă Radu George , Bădescu Cristian (Erasmus), Ștefan Mihai / UAUIM

*Spațiu comun

*Plan general

*Cum poate crește casa

Acest proiect prezintă o soluție firească la nevoile identificate prin temă: încăperi simple ce oferă experiențe bogate prin relații spațiale, proporție și materialitate. Juriul a apreciat în mod special atmosfera casnică, plăcută, obținută prin suprapunerea acestor calități, precum și spațiul obținut pentru comunitatea mai largă, prin relația dintre public și privat propusă. Cu toate acestea, se simte lipsa unei ierarhizări mai atente a spațiului exterior (la nivel de proprietate, utilizare și volumetrie), sau dimpotrivă, o asumare deplină a deschiderii spațiului exterior privat către opțiunile locuitorilor, păstrându-l echilateral până la capăt. Dezvoltarea locuințelor se poate realiza într-un mod firesc, prin înălțarea „turnului”.

Comentariu tehnic: Folosirea betonului Agilia în structură va permite realizarea de elemente arhitecturale rapid și cu o mare economie în ceea ce privește forța de muncă specializată. Structura permite realizarea de spații mari deschise și o mare flexibilitate în modularea ulterioară a spațiului. De asemenea, betonul șlefuit și betonul amprentat tip Artevia permit realizarea în mod economic a unor suprafețe durabile și frumoase.

 

Mențiune
Barbu George Andrei, Câcu Dănuț Mario, Moldovan Alexandru Teodor, Șom Mihai Andrei, Toacă Dragoș Ionuț / UAUIM

*Curtea interioară de locuit

*Plan parter general

*Plan etaj 1 general

*Grădina închisă

Un proiect elegant, cu spații bogate, care integrează referințe atât de diferite precum arhitectura clasică și tendințele contemporane în locuirea socială de tip „jumătate de casă”. Este una dintre propunerile cu cea mai mare proporție de spațiu comun din suprafața totală. Pare a fi sugerată o comunitate cu un caracter cu totul special, autarhică și spiritualizată, așezată la Moara Nouă. Imaginea mai degrabă urbană a ansamblului nu pare a fi însă legată de vreo dorință de a genera urbanitate, de a servi drept model mai general de dezvoltare: așezarea este complet ruptă de viața din jurul său. Separarea obsesivă se regăsește, într-un mod greu explicabil prin mecanismele vieții de zi cu zi, și între spațiile comune din ansamblu – cum ar fi curtea mare și curtea dintre case.

Comentariu tehnic: Structura este realizată din pereți structurali din beton, cu zone în care betonul răâmâne rugos, neșlefuit. Soluții potrivite ar putea fi betonul aparent Agilia și cu un beton alb Super Blanco în zonele deschise spre spatiile comune.
Structura este grea, solidă, inducând ideea de continuitate și stabilitate.

 

Mențiune
Zoltán Bálint/ FAU – UTC

*Axonometrie

*Plan general

*Scenariu de îndesire succesivă

Proiectul propune un sistem spațial; sistem apreciat din perspectiva spațiului interior – democratic și deschis spre utilizări și citiri diverse din partea locuitorilor săi, pasibil de a deveni colorat și bine trăit. În antiteză cu interiorul, dinspre exterior și comunitate, sistemul propus rămâne din păcate în mare parte închis și mai degrabă rigid, anonim. Mențiunea acordată reprezintă o încurajare de a cerceta în continuare posibilitățile sistemului spațial propus, în relație cu nevoia de a fi parte dintr-o comunitate care să se dezvolte în timp.
Comentariu tehnic: Structura realizată din diafragme de beton Agilia permite modularea rapidă și economică a spațiului interior. De asemenea, permite extinderea ulterioară a casei pe verticală sau pe orizontală. Folosirea betonului Artevia pentru pardoseli și spații exterioare permite realizarea rapidă a unor suprafețe durabile.

Mențiune
Ciocîrlan Mihăiță-Dan, Pintea Ruben Otniel, Mazarianu Dragoș Andrei / UAUIM

*Plan general

*Spațiul comun

Proiectul propune un scenariu de conviețuire pentru cele nouă familii bazat pe o suită de spații comune foarte diverse, și asta fără a compromite intimitatea locuințelor. Perspectiva asupra comunității nu este una utopică sau idealizantă, dar nici una individualistă. Pornind de la premisa că funcționarea micro-comunității depinde de asigurarea unor spații private pentru fiecare familie și pentru fiecare individ, interacțiunea nu este una obligată. Astfel, unitățile de locuit dispun de o suprafață exterioară proprie, plasată între corpul principal al lor și un corp secundar, de tipul unei anexe, o configurație ce interpretează contemporan tipologia curților rurale. Funcțional, casele de pe colțul parcelei au o rezolvare mai bună decât cele din miezul parcelei, pentru că propun un spațiu de zi unitar, nedivizat. Scenariul de dezvoltare propus este unul evolutiv, în pași succesivi, deși faza a patra, de „saturație”, propune o densitate excesivă pentru locuirea la țară. Volumetria este ușor indecisă între formula acoperișului terasă și cea a șarpantei, însă scara și expresia plastică sunt de apreciat.

Comentariu tehnic: Structura realizată combină zidăria portantă cu plăcile turnate monolit din beton Agilia, permițând realizarea unei structuri flexibile, mai greu de modulat ulterior, dar care are o mare stabilitate și un cost redus de execuție.

 

Alte 3 proiecte
Juriul a remarcat o serie de propuneri care, din diferite motive, nu s-au calificat pentru premii sau nominalizări, însă ce contribuie, fiecare în felul său, la discuția despre locuire, construire și spațiu.

Ansamblul propus de Seușan Daria și Ocos Roxana Maria (FAU – UTC) a impresionat prin varietatea de locuri și activități, care se extind la un moment și pe verticală, pe acoperișul pavilionului comun.

*Seușan Daria și Ocos Roxana Maria

 

Proiectul lui Fădur Teodor (Facultatea de Arhitectură „G. M. Cantacuzino”, Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi Iași) este singurul care și-a asumat prefabricarea ca proces de construcție – un procedeu cu reputație proastă la noi, însă care, sub forma prefabricării ușoare și flexibile, revine puternic pe scena internațională.

*Fădur Teodor

 

Proiectul lui Bogasiu Călina și Cărămidaru Luana, unul din cele ce nu au fost admise în jurizare datorită depășirii termenului de predare, se face remarcat prin claritate și printr-un model de urbanizare a periferiei, care permite păstrarea unei scări și a unor activități rurale. Un front compact de case eliberează teren agricol lucrat în comun, în timp ce activitățile productive își găsesc locul în construcții ușoare, comasate la celălalt capăt la terenului.

*Bogasiu Călina și  Cărămidaru Luana: plan general, axonometrie a unei unități

Info, credite

Concurs organizat de Asociația Zeppelin, în parteneriat cu Holcim România, Universitatea de arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” București și facultățile de arhitectură de la Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” Iași, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Universitatea Politehnică Timișoara.
Parteneriat comunicare: GMP.
Juriu: Melania Dulămea, Oana Simionescu, Adriana Măgerușan, Radu Andrei, Ştefan Zghibarcea, Ștefan Ghenciulescu – reprezentant Zeppelin.
Secretar concurs/Competition secretary: arh. Alexandru Cristian Beșliu.
Echipa de organizare a concursului: Simona Breahnea, Alina Cristea, Veronica Dobre, Cristian Dorobănțescu, Cosmin O. Gălățeanu, Octavian Gheorghe, Mugur Grosu, Adrian Hariga, Benjamin Kohl, Raluca Marțiș, Andrei Purcaru.

Galerie de proiecte și alte informații : e-zeppelin.ro/prototip-comunitate