Arhiva articole publicate de: Nickname

Castigatoarea Premiului Mies van der Rohe in 2009, echipa norvegiana Snøhetta a imaginat volumetria Operei din Oslo ca pe un relief  artificial ce poate fi escaladat si folosit drept spatiu public reprezentativ. 

In 2000, arhitectii norvegieni de la Snøhetta, cunoscuti la acea vreme pentru proiectul noii biblioteci din Alexandria, castigau concursul international pentru cladirea Operei din Oslo.

Nu demult, in octombrie anul trecut, s-a inaugurat Monumentul Holocaustului din Bucuresti. Peter Jacobi, sculptor de origine romana, care traieste in Germania actualmente, a adus un concept arhitectural interesant in aceasta lucrare. Situl e aproape gol, predomina senzatia de disparitie si locul te infioara de la primul contact. Un buncar de beton aparent, cu o expresivitate puternica este ingropat in pamant si se ajunge la el coborand nistre trepte.

Restaurarea indelungata a Neues Museum din Berlin probeaza maiestria si maturitatea profesionala a doua mari personalitati ale scenei internationale: David Chipperfield si Julian Harrap.

Stiti cu totii despre pseudorivalitatea romano-bulgara. Dincolo de turism sau coruptie, noi, de pilda, avem un muzeu de arta contemporana pentru care bulgarii ne invidiaza, dar ei la Sofia au trotuare mai bune ca ale noastre, traficul lor pare mai civilizat, si ,de ce sa n-o spunem, sunt net invingatori la capitolul cafenele sau la spatii publice, parcuri si piete; asta ca sa punem corect luminile si umbrele in acest simpatic tablou de lupta inchipuita. 

In Romania, tara obsedata de masini, aplicarea politicilor europene in domeniul mobilitatii oscileaza intre enuntarea de principii generale, campanii de promovare si actiuni partiale necorelate.

In ultimii ani, mobilitatea a capatat amploare tot mai mare, mai ales la nivel urban, unde multiplicarea numarului vehiculelor si a deplasarilor in conditiile pastrarii in general constante a profilurilor arterelor rutiere a determinat congestionarea accentuata a traficului si necesitatea regandirii infrastructurii, dar si a reconsiderarii comportamentului curent al utilizatorilor.

Mare isprava si coloratul blocurilor la noi. Daca v-ati plans vreodata (ca nu e om sa nu-i fi trecut asta prin cap) ca blocurile dinainte seamana toate intre ele, ca-s plicticoase si urate, sa veniti acum sa vedeti ca nu mai e chiar nici o deosebire. Nici nu-ti trebuia prea multa scoala ca sa observi ca ce-i pe Bulevardul Stefan cel Mare apartine functionalismului liric al anilor ’60, o arhitectura sincrona cu productiile din vremea ei, iar in Colentina, provenind din perioada cea mai dura, sunt prefabricatele din beton de la mijlocul anilor ’80.

Metropolis Center reuseste sa articuleze cortina de beton a inelului central al Bucurestiului si tesutul urban antebelic din spatele acesteia si sa construiasca un spatiu public veritabil.

Acest proiect este cu mult mai mult decat o reabilitare si extindere a unui ansamblu istoric. O investitie privata a servit drept punct de pornire pentru o operatie de chirurgie urbana si de creare a unui spatiu public.

Despre conferinta Sustainable cities. Foundations and our urban future.

Printre primele 5 in lume în topurile oraselor de experimentat/trait, mereu ca exemplu în dezbateri între arhitecti si designeri, ori de gasit în referinte stiintifice si academice, sau în practica politica, lumea tot vorbeste de modelul danez, de Copenhaga si de cât de fericiti sunt locuitorii ei. La toate astea adaug ca însusi primarul Bucurestiului a declarat recent ca doreste o copenhaganizare a orasului nostru: biciclete si infrastructura inteligenta, o declaratie ce speram sa aibe si urmari.

Noi, voi, media, oamenii de cultura discutam despre spatiul public. Iata ca efectele acestor discursuri au inceput sa apara. Poate nu cele mai bune, daca ne gandim la explozia de jardiniere, garduri, cosuri de gunoi din care mai nou se face, ca de la sine, spatiul public pentru anumite agende de primarii.