knauf

revistă online
ISSN 3008-2986 ISSN-L 2069-721X

Arhiva articole publicate de: Nickname

Piet Gerards – Interviu

Post de: Stefan Ghenciulescu & Constantin Goagea

Piet Gerards este mai mult decat un excelent designer grafic. In cazul sau, putem vorbi mai degraba despre design ca o forma de actiune culturala, dar si sociala sau politica; o continuare a spiritului si nu doar al vocabularului avangardei istorice. Va fi vorba in interviu despre aspectele strict profesionale, dar si despre responsabilitate, retinere si provocare.

Un nou ansamblu. Extinderea Palatului Victoria

Post de: Architekten Cie

Concept arhitectural
Extinderea palatului Victoria a facut obiectul unui concurs international de proiecte, la care de Architekten Cie. a castigat premiul intai. Proiectul integreaza cladirea existenta si cea noua  intr-un ansamblu armonios, reprezentativ pentru sediul central al guvernului roman.

Editorial: Urban-perestroika la Sao Paolo

Post de: Constantin Goagea

Bine ca se mai intampla si lucruri bune pe Terra. Dupa ce am scris atatea articole contra agresivitatii publicitatii si a ineptiei cu care este tratata problema la noi, uite ca s-a gasit solutia, care mie mi se pare o „perestroika” de-a dreptul.

In afara timpului – Louis Kahn: Institutul Salk, La Jolla, California

Post de: Cosmin Caciuc

Exista trei motive fundamentale pentru care Laboratoarele Salk merita fara nici o indoiala efortul unei calatorii de 11000 de kilometri, la „capatul” lumii occidentale, in La Jolla, pentru a fi vizitate.

BOGDAN & VAN BROECK ARCHITECTS

Post de: Bogdan & Van Broeck Architects

Atunci cand imaginea deformata a unei grinzi drepte nu constituie o problema. Extensia si reorganizarea Universitatii Catolice din Louvain.

Cum sa propui o interventie contemporana intr-un context istoric? Cum sa pui in valoare o constructie veche fara a o reproduce si a ascunde constructia cea noua?

Editorial: Contele Ambrosio, faxul si vertecsii

Post de: Constantin Goagea

1900 si ceva…

… cind Libero Parri traia mirajul culturii automobilului. Atunci se nascusera masinile de curse, automobilele faceau parte din viata oraselor tot mai mult. Undeva in mijlocul nicaieri-ului, unde e casa lui, aparut din praful unei curbe, un anume conte Ambrosio incearca s-o convinga pe Florence Parri sa-l lase pe sotul ei sa-i fie partener in cursele de masini, mortale atunci ca si acum.

StudioBASAR: Pomul cu vrabii

Post de: Alex Axinte, Cristi Borcan

Pomul cu vrabii
A
sculta ce vezi

Intr-un decor urban ornat cu impletituri de cabluri atarnate de stalpi, care stau aplecati peste garduri sudate, indecis infipte printre piscoturi sparte si asfalt crapat, pe langa panouri colorate, table si capre metalice legate cu lanturi de bordura, se camufleaza pana la transparenta zeci de cabine telefonice.

Santiago Calatrava – Quarto Ponte, Venetia 2008

Post de: Stefan Tuchila

Nu trebuie sa petreci mult timp in Venetia ca sa observi ca orasul este foarte zgarcit in a-si arata fata sa contemporana. Motivul este destul de simplu: de-a lungul ultimilor 300 de ani venetienii nu au manifestat o atractie deosebita pentru arhitectura „noua”, avand deja la dispozitie un oras foarte dens si coerent, necesitand foarte rar interventii, iar in cazurile inevitabile, acestea au asimilat foarte repede „haina” locala.

Editorial: Tot ce se stie despre magari si arhitectura

Post de: Constantin Goagea

Multi magari-magarusi in tot editorialul, cum n-ati mai vazut. Primul gand a fost legat de publicarea in acest numar a grupului austriac FELD72. Vazusem la Sofia in toamna anului trecut o prezentare a lor care, intre altele, continea si proiectul unui hotel numit „un milion de magari”.

Mies, Oma, Chicago – Siderurgic si semiurgic in campusul IIT

Post de: Cosmin Caciuc

(E)migratia noului si estetica acordata cu spiritul timpului
Raspandirea masiva a arhitecturii moderniste in Statele Unite are loc dupa cel de al doilea razboi mondial, intre 1950 si 1965, cand maestrii europeni recent emigrati isi reiau activitatea la planseta si cand ideile lor patrund masiv in toate scolile de arhitectura.

Sari la conținut