Arhitectură.
Oraș.
Societate.

Text, foto: Cătălina Frâncu Mersul pe jos în București e ritmat de reclame, panouri publicitare și luminițe de farmacie.

„Cum să creezi o poveste coerentă într-o lume care pare scrisă de un algoritm de AI scăpat de sub control?”, spune Peca Ștefan, un dramaturg care-și provoacă publicul cu un concept teatral experiment, 2025: Nouameapiesă? – o (pseudo)prelegere (anti)performativă cu care a pornit, începând din 17 aprilie, prin teatre și huburi culturale din țară.

Intervenția se așază ca gest modest, dar capabil să schimbe întreaga atmosferă a bisericii. Restaurarea reintegrează în circuitul vieții din Curciu și împrejurimi un obiect care odinioară era baza comunității.

Peste 20 de grupuri civice și ONG-uri solicită, printr-o scrisoare deschisă, prioritizarea interesului public la un mediu sănătos și respectarea dreptului cetățenilor la spații verzi de calitate prin desemnarea unor zone liniștite în interiorul tuturor parcurilor și ariilor naturale urbane

Cum își pot permite mai mulți oameni să locuiască – și s-o facă bine – în oraș? Acest proiect arată un mod în care se poate face asta, din interiorul pieței, dar într-un fel responsabil.

Într-un moment în care nevoia și tensiunea densificării cuprind Elveția, HHF readuce la viață spații uitate în inima orașului Basel.

Invitro / Colecția Tudor și Geanina Grecu și Salonul de proiecte prezintă Scaleless Models, o selecție de lucrări de Jonas Staal, un artist olandez care discută intersecțiile dintre artă, democrație și propagandă.

Sneška Quaedvlieg-Mihailović este Secretarul General al Europa Nostra și lucrează îndeaproape cu Consiliul European, UNESCO și alte instituții UE.

Cam pretențios titlul pentru un număr de revistă: o privire de ansamblu asupra arhitecturii dintr-o țară cam are nevoie de o carte. De un anuar, de un catalog, ceva de acest gen. Însă de fapt nici nu e vorba atât de o privire de ansamblu, cât de o selecție de exemple, din perspectiva Zeppelin.

Nu-l veți găsi în topul căutărilor mijlocite de Google, dar ar trebui să fie cuvântul anului care-a trecut: ultracrepidarianism.

Complexurile comerciale de cartier ar putea părea un subiect mai puțin atrăgător al arhitecturii moderniste din România. Filmul scurt Complexurile comerciale din anii ’60 vorbește despre clădiri proiectate după principii ca standard, normă și eficiență, care însă depășesc condiția de mașinărie prin arhitectura de calitate înaltă, cu linii geometrice puternice și unitare.

Casele inteligente reprezintă viitorul locuințelor moderne, iar soluțiile oferite de Somfy contribuie la un stil de viață mai confortabil, eficient și prietenos cu mediul.

Două evenimente radical diferite când vorbim despre distribuția de gen au avut loc în aceeași săptămână. Unul mic-mic, într-un subsol, altul mare-mare, cu bilet.

Andreea Cornilă și-a proiectat propriul spațiu de lucru: a luptat cu propriile prejudecăți din ambele roluri și a câștigat.

Intro Text: Ștefan Ghenciulescu, Cătălina Frâncu Cam pretențios titlul pentru un număr de revistă: o privire de ansamblu asupra arhitecturii dintr-o țară cam are nevoie de o carte. De un anuar, de un catalog, ceva de acest gen.

Ce au în comun un bloc modernist (aparent) interbelic de pe bd. Elisabeta, o casă-vagon cu boltă și grădină de flori din Rahova și locuința oficială opulentă din Suceava proiectată de Nicolae și Maria Porumbescu? Faptul că toate contrazic logica locuirii din perioada regimului totalitar – serială, uniformă, de masă.