Reconfigurarea spațiului public, pentru pietoni și un firesc al urbanului: Strada Molnar Piuariu, Cluj

Cifrele de mai jos intră de obicei în Zeppelin la credite. Le-am pus aici, pentru că, așa seci cum sunt, exprimă foarte bine scopul și caracterul fundamental al proiectului; suprafața totală: 4.000 de metri pătrați; creșterea suprafeței pietonale: +124%; diminuarea suprafeței carosabile: -55%; creșterea suprafeței plantate: +151%; numărul de arbori plantați: 48. Transformarea de la starea tipică a spațiului public românesc la un firesc al urbanului este atât de profundă, încât nu mai e vorba doar despre o reușită tehnică, după care ar începe, vezi bine, arhitectura. Tehnică înseamnă aici pricepere urbană, regândire spațială, economie de mijloace, strategie creativă. La care se adaugă ceva design. (Ștefan Ghenciulescu)

Proiect, text, foto: Planwerk arhitectură și urbanism

Despre proiect

Strada Molnar Piuariu se află în Mărăști: cel de-al doilea cel mai dens locuit cartier din Cluj și – în același timp – cartierul cu cea mai redusă suprafață destinată recreerii raportată la numărul locuitorilor. Strada deservește strict accesul către riverani: un campus universitar, locuințe colective sau individuale și spații comerciale. Cu cei aproximativ 1.700 de studenți, campusul produce o nevoie acută de spații publice cu serviciile și dotările aferente. Din cauza numărului mare de autoturisme parcate, a lipsei de organizare sau delimitare între suprafața carosabilă și trotuare, a deficitului de arbori și spații verzi, accesibilitatea și atractivitatea deplasării ca pieton erau inconveniente majore.

Proiectul urmărește să ofere prioritate pietonilor și mijloacelor de transport nemotorizat. Calmarea traficului auto prin configurarea profilului stradal, restricționarea accesului, reorganizarea intersecțiilor și ridicarea lor la nivelul trotuarelor sunt principalele măsuri prevăzute care sporesc semnificativ beneficiile sociale ale unei vecinătăți dinamice și complexe.

+5

*înainte și după în 8 exemple

Cele două tronsoane ale străzii au caractere diferite. Tronsonul nordic se învecinează și deservește campusul universitar, adaptându-se nevoilor generate de acesta. Astfel, organizarea spațiului, amplasarea dotărilor și elementelor de vegetație vin ca răspuns firesc la nevoile unui public tânăr și activ. Zona de acces în campus este voit lăsată liberă, pentru a crea oportunitatea organizării de evenimente.

*Partea de nord a străzii

Tronsonul sudic, datorită caracterului său rezidențial, necesită o abordare mai discretă. Deși intervențiile sunt minimale, prin reorganizarea trotuarelor, completarea aliniamentului de arbori, separarea suprafeței carosabile de cea pietonală prin elemente vegetale, amplasarea buzunarelor pentru odihnă și socializare, strada se transformă subit dintr-un coridor de deplasare pentru mașini, într-un loc de întâlnire, joacă și relaxare, esențial cartierelor de locuințe.

*Partea de sud a străzii