Că va fi scurtă, medie sau lungă, perioada de tranziție spre normalitate o să dureze totuși câteva luni, poate și un an. Noi suntem optimiști că lucrurile se vor îndrepta foarte repede. Proiectul acesta numit Orașul 1.5 vrea să exploreze posibilitățile de a ne face viața mai ușoară în perioada următoare și, de ce nu, de a descoperi noi posibilități pentru o urbanitate mai eficientă, mai bună. Avem nevoie de soluții de distanțare fizică, în prima fază. Dar ele pot fi făcute astfel încât să susțină comunitățile și coeziunea socială. Unele pot fi tipuri de re-organizare spațială temporare și reversibile; altele pot fi intervenții necesare pe termen lung. Să reconstruim un oraș mai bun, și bucuria și cultura de a fi împreună, dacă tot e un restart.
Școala 1.5
Pentru că acum trebuie să înceapă școala, ne-am îndreptat eforturile către un plan coerent de reguli și metode de aplicare pentru o funcționare în condiții de siguranță sanitară. Soluțiile – unele sunt la îndemână și se pot pune în practică imediat într-un sistem de DIY; altele necesită o coordonare mai amplă și resurse mai mari. Este important să facem împreună acest efort să redeschidem școlile și copiii, mici și mari, să-și continue învățatul și joaca.
Proiectul Școala 1.5 a pornit dintr-o inițiativă independentă, și este pus public la dispoziția tuturor celor interesați sub forma unui ghid de reguli. Așteptăm idei și reacții, corecturi din mers și cât mai mult pragmatism pentru aplicarea acestor măsuri la școli pentru cursurile cu prezență din toamnă. Credem că trăim într-o lume în care politicienii respectă experții, și că factorii de decizie din instituții vor lua măsurile necesare pentru deschiderea școlilor în siguranță în România.
Pentru realizarea acestui proiect am colaborat mai mulți arhitecți, designeri, ingineri și specialiști în educație. Foarte multe idei și informații relevante ne-au venit de la prieteni răspândiți în Europa, profesori sau părinți. Am întrebat oameni din 7 țări despre cum s-au deschis școlile în orașele lor, sau despre cum se vor redeschide la toamnă. Am analizat și informațiile puse la dispoziție de ministere sau alte instituții din Spania, Olanda, Suedia, Germania, Italia, Franța sau Belgia. Desigur, sunt altfel de școli, atlfel de sisteme, totuși multe dintre practici arată similar și pot fi valabile și la noi. Altele sunt adaptate pentru situația specifică din România, iar altele sunt cazuri particulare care vor fi tratate ca atare.
Ce știm până acum:
Clasele vor fi împărțite în două sau în trei, cu câte 12-15 elevi pe fiecare serie. Vor fi alternate orele online cu orele cu prezență. Pentru cursurile online platformele sunt diverse, unele școli folosesc sistemele generale de video-conferință, altele au platforme dedicate. Pentru aceste platforme antrenamentul profesorilor și adaptarea conținutului sunt o fază premergătoare absolut necesară.
Cursurile online nu sunt accesibile tuturor, sau ușor de urmărit pentru toți copiii – nu toți sunt adaptați acestei realități a teleprezenței. Ușor-ușor vom trece și peste acest moment, dar e nevoie de timp. Totuși, cel mai bun lucru pentru cei mai mulți și cel mai eficient mod de predare este școala cu prezență fizică, spun experții în educație.
*CÂND VENIM SAU PLECĂM DE LA ȘCOALĂ: Venirea și plecarea claselor vor fi organizate la ore decalate așa încât să se evite aglomerările. Intrarea sau plecarea se fac ordonat păstrând 2m distanță. Pe jos și pe gard sunt marcaje care ajută la păstrarea distanței corecte. La poartă e un filtru de verificare și de dezinfectare a tălpilor. Păstrăm distanța corectă. Ne scanăm temperatura. Ștergem picioarele pe un covor cu dezinfectant.
*SĂLILE DE CLASĂ: Clasele trebuie reorganizate: în principiu 12-15 elevi pe fiecare serie vor putea participa la orele din școală, în timp ce, cealaltă grupă va avea ore online. Seriile se vor roti. Mobilierul clasei va trebui re-aranjat în măsura în care se poate, sau folosit cel existent așa încât să se poată asigura distanța fizică corectă. Cei din ultima bancă cei dintâi! Intră mai întâi elevii din banca cea mai îndepărtată de ușă, ies mai întâi elevii aflați cel mai aproape de ușă.
Pentru preƶența în școală se întrevăd deja câteva măsuri clare:
În primul rând, explicarea regulilor și educarea elevilor, dar și a părinților și profesorilor – ca să știe toți clar ce au de făcut atunci când vin, pleacă sau sunt la scoală. Apoi, la fel de importantă este liniștirea copiilor. În marea lor majoritate ei nu sunt afectați de noul virus, sau sunt asimptomatici, sistemul lor imunitar răspunde diferit de cel al adulților. Mesajul este că dacă învață să aibă grijă de ei înșiși în noile reguli de distanțare fizică, își pot proteja familia, prietenii și pe toți cei pe care-i iubesc. Ei sunt parte din ceva important, și vor fi super-eroii acestei noi aventuri.
Apoi, marcajele și comunicarea grafică pe pereți și podea urmăresc să ajute la păstrarea distanțelor fizice. Spațiul este re-organizat, deplasarea prin clădire va urma sensuri unice pe cât posibil, pentru a evita intersecția fluxurilor sau aglomerarea unor spații. Noile reguli de circulație și folosire a spațiilor vor fi făcute prin indicatoare grafice și coduri de culoare.
*PE HOLURI, ÎN PAUZĂ: Pauzele se dau decalat între clase pentru a evita aglomerarea. Nu ne atingem de pereți, nu stăm pe jos. Nu ne atingem colegii. Păstrăm distanțele între noi. Dezinfectăm mâinile des
Spălatul pe mâini des, folosirea apei și săpunului și a dezinfectanților sunt esențiale. Știm că există școli, mai ales în mediul rural, unde condițiile sunt foarte nepotrivite și că un grup sanitar ar fi un mare pas înainte. Propunem ca acest moment să fie punctul de start pentru echiparea tuturor școlilor din România cu grupuri sanitare igienice și funcționale, cu distribuitoare de săpun și dezinfectanți și cu toate dotările necesare.
*GRUPURILE SANITARE: Intrarea la baie se face organizat așa încât să nu creeze aglomerare pe hol. Se va lăsa un culoar de trecere corespunzător. În zona chiuvetelor se afișează un poster care să arate cum se face corect spălarea mâinilor. Deși pare banal, nu toată lumea se spală pe mâini corect. Clanțele și mânerele cu care se acționează ușile trebuie înlocuite cu un sistem de deschidere cu cotul sau cu piciorul. Robineții de chivuetă se vor înlocui cu sisteme cu senzori sau cu pedale de picior.
În general, igienizarea va fi una dintre problemele cele mai costisitoare, pentru că necesită personal și consumabile mai multe sau chiar echipamente și tehnologii mult mai avansate. Toate întrerupătoarele, mânerele, clanțele, robinetele pot fi înlocuite cu sisteme care să evite atingerea cu mâna a suprafețelor. Aerul va fi ventilat în permanență, prin deschiderea ușilor și a geamurilor sau prin metode mecanice suplimentare. Ușile interioare pot fi lăsate deschise mereu. Greu de suportat curentul? În alte țări nu-l au. Dar specificul național în cazul acesta se poate adapta.
*O bună metodă de a ventila în permanență sălile de clasă este ca ușile să rămână deschise pe toată durata funcționării. În alte țări s-a renunțat chiar de tot la uși.
Măștile sau vizierele nu știm încă dacă vor fi sau nu obligatorii pentru elevi în România, și dacă da de la ce vârstă. În unele țări se pune problema ca școlile să le poată pune la dispoziție gratuit, în altele lasă asta în grija familiilor, alții nu impun deloc purtatul măștii. Părerile experților în medicină sunt împărțite.
Sălile de sport și curțile vor fi folosite pentru educație fizică și pentru recreere, dar mișcarea va fi non contact și se vor evita apropierile. Ieșirea în curte în pauză, ca și ordinea ocupării băncilor din clasă se vor face după scenarii pre-stabilite.
*CÂND IEȘIM ÎN CURTE: Curtea școlii se marchează ca să poată asigura desfășurarea activităților sportive și recreative în condiții de siguranță. Sunt încurajate sporturile și mișcarea care nu vor presupune contact fizic sau apropiere. În curtea școlii accesul și ieșirea se fac la fel ca în clasă, în mod ordonat, păstrând același principiu al ocupării spațiului.
*SALA DE SPORT: Accesul și ieșirea din sala de sport se fac în mod ordonat, păstrând distanța corectă. Sala de sport are marcaje și fiecărui elev îi este destinată o anumită arie. Sunt încurajate sporturile și mișcarea care nu vor presupune contact fizic sau apropiere.
Problemele cele mai evidente sunt că pe de o parte va fi nevoie de mai mulți profesori în școli, și pe de altă parte evident de mai mult spațiu fizic. Pentru că vor fi ore alternate, cele cu prezență și cele online, mai multe grupe cu un număr mai mic de elevi pentru a putea respecta distanțarea. Spațiile alternative pentru lecții, precum parcuri, grădini sau piețe publice, ori parteneriate cu muzee și teatre sunt posibile soluții. Mobilier altenativ ușor de manevrat, altfel de ore și de predat, toate acestea vor fi de luat în considerare.
*SPAȚII ALTERNATIVE PENTRU ȘCOALĂ: În curând începe școala. Așa cum se întrevede acum situația, spațiul pentru desfășurarea orelor în școli va fi insuficient. În multe țări europene, ca și la noi, se pune problema găsirii unor alternative pentru spațiile de educație. Acolo unde se poate, în spații publice, parcuri, grădini sau în muzee și teatre. Unele muzee pot fi un bun partener pentru școli. În cazul unora dintre ele se poate spune că ar avea și infrastructura necesară și suficiente resurse să acomodeze grupuri mai mari de elevi (săli mai mari, mobilier, toalete pe sexe). Pe de altă parte, și aceste instituții au programe educative, au experiență și personal care poate susține anumite activități școlare. Spațiile în aer liber pot fi uneori o soluție foarte la îndemână. Pentru școlile din mediul rural, sau pentru cele care se află lângă un parc, orele afară pot fi o soluție potrivită. Cu un minim de materiale didactice se pot face lecțiile într-un mod foarte plăcut, cu condiția să fie vremea bună.
Am pus cap la cap toate aceste date de până acum, le-am ilustrat și vom continua să le publicăm, pe măsura dezvoltării proiectului. Un ghid de 36 de pagini poate fi descărcat de aici: Scoala1.5 – Măsuri și proceduri pentru deschiderea școlilor în toamnă,.
Acest proiect a fost realizat de grupul Orașul 1.5:
Justin Baroncea, Cosmina Goagea, Ioana Naniș, Cristina Ginara, Alexandru Ivanof, Emanuel Birtea, Andrei Angelescu, Viorel Niculae, Constantin Goagea, Roxana Vasile, Roxana Foell.
Parteneri:
Ordinul Ahitecților din România – OAR și OAR București / Anuala 2020, VEM Lighting, Zeppelin design și revista Zeppelin.
DE PROIECTE
