Dyson Airblade

Edito: La școală în vremea virusului

Text: Ștefan Ghenciulescu

Învățând din mers

Spaimă și tristețe, desigur, ca la toată lumea. Dar și entuziasm (mult) și pricepere (relativă). Bricolaj balcanic și internet legat cu sârmă.

Dealul din case: Lobe Block, Berlin

Proiect: Brandlhuber+ Emde, Burlon; Muck Petzet Architekten
Text: Ștefan Ghenciulescu
Foto: Laurian Ghinițoiu

Proiect finalist, EU Mies van der Rohe Awards, 2019

Restaurare și amenajare, cafenea CH9, Brașov

Proiect: JB Arhitectura
Text: Ștefan Ghenciulescu
Foto: Cosmin Dragomir

O parte a unui loc mai mare

Chiar dacă spațiul liber din jurul Bisericii Negre din Brașov arată și este perceput drept o piață – un loc public cu prestanță, deschis în permanență tuturor –, el e, de fapt, proprietatea istorică a Bisericii Evanghelice. Nici nu se cheamă Piața, ci Curtea Johannes Honterus. În perioada timpurie a orașului era, de fapt, o curte închisă

In memoriam Zeno Bogdănescu (1955-2020)

Text : Ștefan Ghenciulescu

Ne-a cucerit pe loc și definitiv.

Eram studenți la atelierul anului I, în 1990, prima generație după Revoluție. Desena de te dădea pe spate, înțelegea în profunzime și era înnebunit după arhitectură, avea răbdare și se vedea cât îi place să predea. Discutând cu el, îți dădeai seama de cultura lui extrem de solidă și nu doar în domeniul său. A, și mai era și un om extrem de drăguț, de cald și de respectuos cu noi toți. Impunea fără a fi sever.

Un bloc, 14 case. ADN BA: imobil de apartamente, str. Dragoș Vodă, București

Text: Ştefan Ghenciulescu
Foto: Cosmin Dragomir, Daniel Miro

Zona definită de străzile Polonă și Eminescu și Șoseaua Ștefan cel Mare face parte dintr-o parte destul de veche a orașului, cu străzi liniștite, cu arhitectură de tot felul, de la vile impozante și bloculețe simpatice la căsuțe de mahala. Sunt mulți oameni săraci pe acolo, deși compoziția socială se schimbă rapid. Nu are prestigiul și coerența unora dintre cartierele învecinate și, ca atare, nici nu prea conține zone protejate.

Petreceri în apartament. Înainte și (puțin) după 1989.

Text : Ștefan Ghenciulescu

Sunt destul de bătrân ca să fi apucat aproape 18 de regim comunist, așa că am amintiri solide despre „party-urile cu contribuție” (cineva dădea casa, ceilalți veneau cu mâncarea și băutura). De ieșit nu aveai unde, muzica ascultată era, în bună parte, interzisă. Așa că ieșeai în oraș la cineva în casă.

BAUBAU / Bauhaus 100 București

Organizatori: Goethe-Institut, Zeppelin, Stardust Architects

Intro: Brîndușa Tudor, Anca Cioarec, Ștefan Ghenciulescu

Cu ocazia centenarului Bauhaus, Institutele Goethe din întreaga lume au organizat programe speciale; au adus expoziții, filme, conferențiari etc., dar au și organizat cam peste tot propriile lor evenimente, în colaborare cu organizații locale:

#30. Arhitectură în România, 1989-2019. Un număr special Zeppelin.

Coordonator dosar: Ștefan Ghenciulescu

Zeppelin #155 (ediția de toamnă 2019). Un album de 248 de pagini, în 8 capitole, aproape 100 de proiecte.

Ne gândeam de mult, mai precis cam din 2009, să scoatem o carte cu arhitectura posttotalitară de pe la noi. Am ezitat, printre altele, și pentru că eu, personal, nu sunt mare fan de aniversări, dar și pentru că, și la 20 sau 25 de ani de la marele viraj, lucrurile nu păreau cumva așezate. Iată că se fac însă 30 de ani – o generație convențională.

Casa Nădășan, Cluj

Proiect: Miklós Péterffy
Text: Ștefan Ghenciulescu
Foto: Balázs Danyi

Dacă nu vrei să stai neapărat în centru și bugetul ți-o permite, Dealul Cetățuia e probabil cartierul ideal în Cluj: e în oraș, deci accesibil și totuși izolat, e pitoresc, verde și priveliști fabuloase. În mod evident, aceste calități au și dus la ocuparea lui din ce în ce mai intensivă, cu vile și blocuri complet ieșite din scara locului.

STARH: Casa-vagon a Ordinului. Sediul Filialei OAR București

Proiect: Starh
Text: Ştefan Ghenciulescu
Foto: Radu Malașincu

 

Puțin context. Buna practică, deschiderea și patrimoniul modest

Domnul nostru din podul casei. Biserica ascunsă din Amsterdam

Reportaj: Ștefan Ghenciulescu
Foto: Arjan Bronkhorst, Georgiana Ghenciulescu

Titlul de mai sus nu este o metaforă jurnalistică, ci chiar numele celui de-al doilea cel mai vechi muzeu din Amsterdam (după Rijksmuseum), stabilit în secolul XIX într-o casă foarte specială de secol XVII: locuința unui burghez bogat din epoca de aur a Amsterdamului, are ca punct culminant și ascuns o biserică. Nu e o capelă domestică, ci o biserică publică, cu altar, amvon, orgă, galerie la etaj, bolți, statui, bănci și locuri de stat pentru circa 150 de persoane și așa mai departe: un exemplu unic de spațiu public și loc sacru integrat cu bună știință unei locuințe civile.

Cum să urbanizăm periferia. Mahalale, suburbii și New York-ul la 1811

Text: Ștefan Ghenciulescu

Farmecul, problemele și potențialul mahalalei. Densificarea într-un mediu fragil

Să vă spun o poveste despre școala de arhitectură și mahala. Acum câțiva ani, printr-o alegere foarte inspirată a departamentului, atelierul anului 2 de la Universitatea „Ion Mincu” a avut amplasamentele ambelor proiecte din primul semestru în cartierul Andronache, către marginea din nord-est a Bucureștiului. O mahala istorică, dacă vreți, adică o rețea (în cea mai mare parte ortogonală) de străzi de pe la începutul secolului al X-lea, cu loturi înguste și adânci, construite în timp cu case-vagon; un amestec între rural și urban, de fapt un rural mai dens

1