Cutia cu articole

În 2023, Timișoara a fost capitală culturală europeană. Programul a avut mai multe componente principale, printre care și „Locuri” – legat de spațiile orașului –, noi și vechi, regenerare urbană, punerea în discuție a viitorului urban. Una dintre intervențiile principale ale acestui capitol, dar, de fapt, a întregului program a fost Pepiniera

Plasele de țânțari strică transparența, reduc iluminatul natural și ventilația, îngroașă vizual tâmplăria. Însă e nevoie de ele, ca de multe lucruri care ne deranjează în design și care pentru oameni sunt importante. Iată două povești în acest sens.

O fostă mahala din nordul Bucureștiului, în care cam toate căsuțele vechi au lăsat loc vilelor post-socialiste (mai ales din anii ’90).

Circulă pe net o reclamă pentru un ansamblu reziden­ţial în lucru din Bucureşti: o incintă de blocuri mai în­alte şi mai urâte, şi mai înghesuite decât în ultimii ani ai lui Ceauşescu, şi, în mijlocul său, o parcare multi­etajată deschisă, foarte apropiată de apartamente. Nu v‑o putem arăta (copyrigh, deh), dar o găsiţi sigur. Hint: Maniu.

La fel și deloc la fel

Text: Ștefan Ghenciulescu

Există birouri (cu nume sonore!) care evoluează frenetic. La bază stau dorința de a fi în pas cu vremurile și de a răspunde noilor situații și mijloace, frica legitimă de a se cantona într-un stil însă, de multe ori, și obsesia de a rămâne vizibil și relevant, la modă, de a nu-și pierde locul pe podium.

Dar există și extrema cealaltă

Un ansamblu funcţional complex care aduce energie în centrul istoric al oraşului post‑industrial german Oberhausen şi unde se combină agricultura urbană, birourile şi un traseu.

Sfinții Voievozi este o stradă liniștită din zona centrală a Bucureștiului, ascunsă într-un patrulater definit de bulevarde importante: Calea Victoriei, bulevardul Buzești-Berzei, Calea Griviței și bulevardul Dacia.

Text, foto: Ștefan Ghenciulescu

Henley & Partners este o companie ce oferă consultanță în migrarea investițională (investment migration consultancy). Lucrează atât cu clienți individuali bogați, cât și cu companii și chiar cu guverne, pe care îi sfătuiesc cu privire la programe de tip golden visa, adică obținerea rapidă și ușoară a cetățeniei dacă investești în țara respectivă, oportunități pentru cumpărarea de proprietăți etc.

Text: Ștefan Ghenciulescu
Foto: Vlad Pătru, Sabin Prodan

Ca în toate orașele mari (și multe dintre cele mici) din România, și la Brașov au explodat construcțiile după 2000. Situația sa particulară a dus la câteva tipuri foarte diferite de creștere: limitată în centrul istoric; extensivă la margini

Text: Ştefan Ghenciulescu
Foto: SCOB

Fotografia alăturată prezintă unul dintre proiectele dosarului ediției de vară Zeppelin. Nu prea arată a arhitectură, să recunoaştem. De fapt, cam arată a ceva ce poate fi şi un colţ de natură, şi un maidan, nişte verdeaţă generică, mai degrabă sălbatică.

Clădiri din CLT(Cross-Laminated Timber) sunt puține în România. Clădiri cu arhitectură de calitate din acest material și mai puține. E cu atât mai importantă apariția acestui mic centru de birou de lângă Oradea. Este prima clădire din România certificat standardul „Low Energy Passive House” dar și o lucrare complexă și poetică . Realizarea sa fost posibilă datorită unei implicări exemplare a clientului și a unei colaborări între acesta, arhitecți și o echipă multidisciplinară de ingineri. Am vorbit despre acestea, dar și despre ecologie, bani, spații, expresie arhitecturală, peisaj cu arhitecții Gabriel Chiș-Bulea și Mădălina Mihălceanu și cu Marius Șoflete, fondatorul biroului Inginerie Creativă.(Ștefan Ghenciulescu)

Dedicăm această carte unor locuinţe din România care au servit în acelaşi timp drept atelier/birou/adăpost pentru personalităţi culturale ale ultimilor 150–200 de ani. Vorbim despre case şi despre ce se întâmpla în ele, dar şi despre valoarea lor de model pentru practica arhitecturală şi pentru locuirea de azi.