Ştiri

doua proiecte POINT 4
powered by Aiurart
autori: Justin Baroncea, Radu Enescu

Asociatia PlusMinus va invita miercuri, 5 decembrie 2012 de la orele 19.30, în spatiul de cultura si voie buna Carol 53 la evenimentul de lansare a cartii Orasul posibil. In(ter)ventii în spatiul urban postcomunist.

 Orasul posibil nu este genul de publicatie foarte usor de plasat într-un raft anume din biblioteca personala, mai ales o biblioteca ce respecta separarea stricta între carti de teorie si exemple de practica. O situatie explicata poate si de geneza acestui volum, fiind in fond produsul unei serii de cautari în zona participarii urbane, balansate mereu la limita fertila dintre contemplare si actiune directa.

Recent, la Galeria Consulatului General al Romaniei la Munchen (Richard-Strauss-Straße 149, 81679 München) s-a deschis expozitia „G.M. Cantacuzino – un modern hibrid” (curator Dr. Dan Teodorovici, arhitect si autor, Stuttgart), manifestare care, in prima parte a anului fusese gazduita si de Architekturgalerie Am Weissenhof din Stuttgart.

De ce pana acum n-ai mai avut nicio expozitie?
George Rosu: Nu am avut în Bucuresti. Adica am avut si la Bucuresti, expozitii de grup. La Vatra Collective. „Cranium” s-a numit. In Brasov am avut chiar multe.

Esti cumva doar un artist de provincie?
George Rosu: Sunt artist?  Atunci sunt artist de provincia Londrei. Incerc sa expun în cat mai multe locuri. În galerii ajung mai greu. Ma enerveaza cliseul de „galerie”. Poti expune oriunde. „Cum” si „Ce” e mai interesant.

Sa renunti la lumina electrica si la hartia igienica, la metrou, la televizor si la mancarea ambalata, sa speli rufe în cada, sa mergi cu bicicleta si sa gatesti numai hrana organica doar ca sa salvezi planeta – toate acestea par o nebunie. Este un experiment la care, în noiembrie 2006, scriitorul nonfictiv si bloggerul newyorkez Colin Beavan s-a supus timp de un an, antrenandu-si în aceasta aventura si sotia împatimita de shopping, fiica în varsta de doi ani si cainele.

Fatada bioreactiva cu fotobioreactoare pentru cultivarea microalgelor ca resursa energetica

Text: Jan Wurm / Proiect: Arup

 Panourile fotovoltaice (PF) si captatorii solari termici sunt, în prezent, tehnologiile consacrate pentru producerea de energie la o cladire. PF-urile acopera în prezent doar 2% din consumul total de energie (Germania, 2010), iar o fractiune este generata prin intermediul Panourilor Fotovoltaice Integrate în Cladire (PFIC). Biomasa reprezinta, de departe, cea mai mare sursa de energie regenerabila; cu toate acestea, pana în prezent nu a fost disponibila nici o tehnologie pentru utilizarea acestei resurse la scara unei cladiri.

Asaltul aerian al cablurilor electrice si de comunicatii poate fi observat cu siguranta de oricine în orase, însa starea haotica a colacilor de sarma agatati precar de stalpi ar putea distrage atentia de la o alta problema urbana, de data asta la nivelul solului: punctele de transformare electrica si de conexiuni pentru retelele digitale de comunicatii. Cutiile zumzaitoare de tabla apar adesea ca un fel de rau necesar la nivel vizual, în special în zonele sensibile istorice. Designerii, arhitectii, inginerii si administratorii nu si-au batut prea mult capul cu aceasta problema, pana de curand…

Amenajarea unor birouri inteligente si accesibile ca raspuns la provocarile globale recente: The Hub Bucharest ofera un model integrat de colaborare sociala fara precedent la noi. The Hub este o retea de birouri de co-working, fondata în 2005 la Londra si extinsa acum cu mult succes la nivel global. În Romania exista initiative bazate pe închirierea de spatii de lucru, însa The Hub ofera un concept integrat, cu bataie lunga si trei principii de baza:

Am transformat laptopurile si alte dispozitive electronice uzate în reporteri independenti care îsi documenteaza „a doua lor sansa la viata” prin transmiterea de imagini si coordonate GPS de la distanta. Informatiile raportate ofera o perspectiva inedita – de la amplasamente în care se recicleaza deseurile electronice la magazine locale ce ofera produse ieftine pâna la scoli si biblioteci publice – care invita la reflectie pe tema relatiei pe care societatea noastra o are cu dispozitivele electronice.

Imaginati-va un viitor în care cantitati imense de gunoi nu se strâng la periferia oraselor: un viitor în care întelegem „lantul eliminarii deseurilor” la fel de bine precum fluxul de aprovizionare si în care folosim aceste informatii nu numai pentru a construi infrastructuri mai eficiente si mai durabile, ci si pentru a promova schimbari de comportament. În acest oras al viitorului, infrastructurile invizibile care stau la baza eliminarii deseurilor vor deveni vizibile, iar traseul parcurs de deseurile noastre nu va mai fi ascuns, pe principiul ochii care nu se vad se uita.