knauf

revistă online
ISSN 3008-2986 ISSN-L 2069-721X

Arhiva articole publicate de: Nickname

Războiul împotriva maşinilor. Sau cum Parisul își recucerește teritorii urbane

Text, foto: Ștefan Tuchilă

Există foarte mulţi oameni care, sunt convins, cred că au înţeles sau descifrat Parisul după o săptămână de fugit din obiectiv în obiectiv, plimbat pe străzile înguste din centru, bulevardele ordonat desenate de Haussmann sau o croazieră pe cheiurile Senei. Şi aceştia au parţial dreptate, Parisul oferă la suprafaţă o imagine relativ unitară, care te poate convinge după vizita sumară că ai reuşit să-l înţelegi.

Laboratoare de Coproducţie Locală (CoLAB). Un proiect studioBASAR, găzduit de: Centrul Comunitar Tei

septembrie – noiembrie 2018

Oraşul este un bun comun. Produs colectiv de către locuitorii săi, oraşul trebuie să funcţioneze ca o resursă socială şi spaţială accesibilă tututor. În lumea de azi, marcată de dezagregarea comunităţilor urbane, segregări sociale şi enclavizări urbane în creştere, de limitarea accesului la resursele comune şi de diminuarea participării la deciziile publice, calitatea vieţii în marile oraşe scade treptat.

Portretul colecționarului. 40 de ani de la deschiderea Muzeului Colecţiilor de Artă

Deschis la 21 august 1978 în fostul Palatul Romanit, una dintre cele mai vechi reședințe boierești de pe Calea Victoriei, ca secţie a Muzeului Naţional de Artă al României, Muzeul Colecțiilor de Artă și-a mărit de aproape 4 ori patrimoniul în cele patru decenii de existență.

„Forma cea bună” în design

Despre Geberit și despre produse de ultimă generație pentru baie

Geberit este o companie elvețiană, iar Elveția este în mod necontestat una din marile țări de design ale lumii. Dincolo de stiluri și epoci, designul elvețian nu s-a dezis niciodată de „forma cea bună” (expresia preluată după cartea marelui artist și designer Max Bill, „Die gute Form”).

Experții europeni au emis un raport privind reabilitarea Cazinoului din Constanța

Europa Nostra, principala organizație de patrimoniu din Europa, și Institutul Băncii Europene de Dezvoltare au publicat astăzi un raport tehnic și financiar privind reabilitarea Cazinoului din Constanța, România, clădire listată ca una dintre cele mai periclitate 7 situri din Europa în 2018, în urma nominalizării sale de către Asociația ARCHÉ.

The Expanded Garden @ Parcul Fabricii de Zahăr din Giurgiu – recuperări participative comunitare prin modelare parametrică

Vineri, 14 septembrie, echipa The Expanded Garden, din cadrul DANUrB – Danube Urban Brand, vine în Parcul Fabricii de Zahăr din Giurgiu, între orele 10:00 – 14:00, în continuarea acţiunilor proiectului „Parcul Fabricii de Zahăr – recuperări participative comunitare prin modelare parametrică”, încheiate pe 7 septembrie 2018.

Un-hidden Bucharest II – Concurs de fotografie

Proiectul cultural Un-hidden Bucharest II continuă în 2018 cartarea lucrărilor street art bucureștene și produce 3 noi intervenții artistice, 2 ateliere pentru copii, 1 apel deschis, 1 concurs IG și 2 tururi ghidate.

O casă care se mișcă pe verticală. ADN BA: Imobil de locuințe, strada Occidentului, București

Semi-niveluri, camere de un etaj și jumătate, locuri multe și complexe; lumină, o fațadă care reproduce secțiunea, o locuire bogată nu doar în metri pătrați, ci și în valoare spațială: ultimul bloc terminat al celor de la ADN BA se leagă de cultura locuirii din oraș, dar e și unul dintre cele mai inovative proiecte de locuințe din România.

FUSION, primul proiect din România dedicat colaborării între artiști și cercetători științifici

Pentru prima dată în România, artiști multimedia, sound designeri recunoscuți la nivel internațional și cercetători din patru institute de cercetare își unesc forțele într-un proiect de rezidență artistică finanțat de Fundația9 – partener fondator BRD Groupe Société Générale – și co-produs de Rezidența BRD Scena9: FUSION.

Paolo Zermani: Capela din vechea magazie de pulbere – Fortezza da Basso, Florența

Text: Paolo Zermani
Foto: Stephane Giraudeau

La cincizeci de ani distanță de la cel de-al doilea Consiliu al Vaticanului și de la solicitarea acestuia de a construi o nouă Biserică, este bine să amintim de cadrele în care, în 1950, Roberto Rossellini alege să așeze întâmplările din filmul său, “Francesco, giullare di Dio”, pe strada ce urcă înspre Sovana, în fața bisericii, într-una dintre scenele cele mai însemnate ale filmului său dedicat Sfântului Francisc.

Sari la conținut