Ştiri

Am transformat laptopurile si alte dispozitive electronice uzate în reporteri independenti care îsi documenteaza „a doua lor sansa la viata” prin transmiterea de imagini si coordonate GPS de la distanta. Informatiile raportate ofera o perspectiva inedita – de la amplasamente în care se recicleaza deseurile electronice la magazine locale ce ofera produse ieftine pâna la scoli si biblioteci publice – care invita la reflectie pe tema relatiei pe care societatea noastra o are cu dispozitivele electronice.

Imaginati-va un viitor în care cantitati imense de gunoi nu se strâng la periferia oraselor: un viitor în care întelegem „lantul eliminarii deseurilor” la fel de bine precum fluxul de aprovizionare si în care folosim aceste informatii nu numai pentru a construi infrastructuri mai eficiente si mai durabile, ci si pentru a promova schimbari de comportament. În acest oras al viitorului, infrastructurile invizibile care stau la baza eliminarii deseurilor vor deveni vizibile, iar traseul parcurs de deseurile noastre nu va mai fi ascuns, pe principiul ochii care nu se vad se uita.
   

În ultimii ani a crescut interesul pentru produse locale proaspete si de calitate distribuite prin intermediul pietelor agroalimentare, achizitii de la sursa sau vanzatori ambulanti. Pietele de produse alimentare si vanzatorii stradali au existat de la înfiintarea primelor asezari urbane, iar mobilitatea a reprezentat la un moment dat o caracteristica de baza în vederea adaptarii la schimbarile sezoniere si la dinamica orasului. Astazi pietele de produse agroalimentare sunt legate de locuri si programe prestabilite care le limiteaza expunerea, reflectand rar fluctuatiile cererii si ofertei. Pe masura ce orasele continua sa se dezvolte si sa devina mai complexe, iar populatia urbana este din ce în ce mai mobila si mai conectata, apare nevoia reanalizarii strategiilor de distribuire a alimentelor si conceperii de piete agroalimentare într-un mod care îmbunatateste eficienta acestora printr-o mai buna comunicare între producatori si consumatori. MatchingMarkets este o retea mobila de vanzatori care folosesc comunicarea în timp real pentru a optimiza distributia, pentru a creste nivelul de constientizare cu privire la produsele locale, pentru a raspunde modelelor de activitate sezoniera si pentru a întari conexiunile dintre cerere si oferta pe plan local.

„Roata de la Copenhaga” este un proiect realizat pentru Kobenhavns Kommune si finantat de Ministerul Mediului din Danemarca. Controlata cu ajutorul telefonului smart, roata de bicicleta devine o extensie naturala a vietii cotidiene. Puteti folosi mobilul pentru a va bloca si debloca bicicleta, schimba vitezele si selecta gradul de motorizare de care aveti nevoie. Pe masura ce pedalati, senzorul rotii înregistreaza de asemenea nivelul de efort depus si informatii despre mediu. Aceste date pot fi accesate de pe telefon sau internet si le puteti folosi pentru a planifica ulterior un traseu mai convenabil pentru deplasarile cu bicicleta, pentru a va atinge obiectivele privind conditia fizica si pentru a va întalni cu prietenii aflati în miscare. Puteti comunica de asemenea aceste date prietenilor sau autoritatilor – sub protectia anonimatului daca doriti –, contribuind în acest fel la formarea unei baze de date amanuntite cu informatii despre mediu, la care va avea acces toata lumea.

Prezentare la pavilionul BMW Guggenheim Lab înaintea deplasarii la Alexanderplatz. Foto: Cosmin Caciuc

 Asa cum anuntam în numarul trecut al revistei, vom continua sa prezentam evenimentele specifice la care am participat cu ocazia desfasurarii programului BMW Guggenheim Lab la Berlin. Pe data de 27 iulie, echipa MIT SENSEable City Lab condusa de Carlo Ratti a desfasurat de-a lungul  catorva ore un workshop în Alexanderplaz, dedicat monitorizarii inteligente a spatiilor publice. Pe fondul precizarilor facute de membrii echipei în introducerea de dinaintea actiunii propriu-zise, aceasta monitorizare se înscrie în cadrul culturii cartografiei cognitive a spatiului urban, fundamentata prin cercetarile urbanistului Kevin Lynch din anii ’50-’60 (esentiale pentru traditia universitara de la MIT). De vreme ce dispunem acum de mijloace tehnice mult mai sofisticate de prelevare, interpretare si comunicare a datelor din mediul înconjurator, putem sa dezvoltam aceasta cartografie într-un orizont mult mai complex al informatiilor urbane. Senzorii electronici devin o extensie a observatorilor si permit noi perspective asupra modului în care oamenii îsi însusesc sau nu spatiile prin care trec.

CITE – Centrul pentru Inovatie, Testare si Evaluare  se construieste în New Mexico, SUA, reproducand la scara 1/1 o întreaga asezare umana, dar fara locuitori. Text: Cosmin Caciuc / Ilustratii: Pegasus Global Holdings LLC

L_RDX:
Mobilier antivandalic realizat dintr-o usa de ascensor (reciclata dintr-un bloc comunist) asezata pe 2 radiatoare RADOX.
Rama usii de lift este transformata in spatarul bancii.
Rezultatul – o piesa de mobilier urban dublu orientata.
Expusa la Muzeul National de Istorie a Romaniei

Laboratorul de explorare a vietii urbane s-a mutat din America în Europa si s-a dovedit a fi un model de dialog public si actionism.

Dupa debutul proiectului cultural BMW Guggenheim Lab la New York în vara anului trecut, laboratorul mobil a ajuns la Berlin între 15 iunie si 29 iulie. Pavilionul demontabil realizat de Atelier Bow-Wow (prezentat în Zeppelin #98) si-a gasit locul într-una dintre curtile interioare ale unei foste fabrici de bere din secolul al XIX-lea: complexul Pfefferberg din Prenzlauer Berg (Schönhauser Allee 176). Amplasamentul este practic un pateu urban cu cladiri de înaltimi variabile (de la parter la cateva etaje), între care se dezvolta o retea accesibila, dar alambicata, de curti publice si semipublice, transformate acum în terase pentru restaurante si cafenele. Amplasarea pavilionului într-una dintre curtile libere a urmarit functionarea coerenta în contextul întregii conversii postindustriale (în spatiile fostei fabrici functioneaza, alaturi de alte dotari comerciale – restaurante, cafenele, hostel – si renumitul centru de arhitectura Aedes Pfefferberg, precum si Laboratorul Metropolitan ANCB, partener al proiectului BMW Guggenheim Lab). De altfel, la multe evenimente din program, pavilionul cu toate laturile deschise la parter (protejate doar de perdele mobile) a permis expansiunea spatiala, si astfel curtea a preluat aglomeratia vizitatorilor.

Proiectul biroului Aldayjover este un exemplu excelent de integrare a conceptului de trafic, a unei viziuni la nivel de oras, a spatiului public si a designului de obiect. Text: Iñaki Alday, Margarita Jover / Photos: José Hevia, Aldayjover

Ingredientele principale ale acestui proiect sunt o metropola mitica si ambitioasa – Londra; un eveniment – Olimpiada; un primar energic si ambitios –  Boris Johnsom; un foarte puternic concern – ArcelorMittal – si presedintele acestuia – Lakshmi Mital; o colaborare dintre un artist exceptional si cu mare priza la public – Anish Kapoor – si un inginer vizionar – Cecil Balmond.

Daca Muzeul Guggenheim din Bilbao functioneaza totusi si ca muzeu, si  în Cuibul de pasare din Beijing chiar au loc competitii, Orbit nu se are aparent decat pe sine ca rost. E o opera de arta – cea mai înalta sculptura din UK -, iar singura functiune este cea de a oferi platforme (foarte mari, ce-i drept) pentru admirat privelistea.