O clădire-grădină / ecosistem urban. Proiect: Chartier Dalix
Reportaj: Corina Laza, Ștefan Tuchilă
Foto: David Foessel, Cyrille Weiner
revistă online
ISSN 3008-2986 ISSN-L 2069-721X
O clădire-grădină / ecosistem urban. Proiect: Chartier Dalix
Reportaj: Corina Laza, Ștefan Tuchilă
Foto: David Foessel, Cyrille Weiner
Prin proiectul ”Ieși din tipare”, tinerele și tinerii din Liceul Ion Barbu din capitală vizau remodelarea spațiului vizual al instituției de învățământ prin realizarea unei serii de stenciluri pe zidurile exterioare. Derulat în perioada iunie-noiembrie 2015, proiectul a beneficiat de finanțarea Ordinului Arhitecților din România – București în cadrul Anualei de arhitectură București 2015 – componenta Construind Comunitatea.
Kinetic e un spaţiu destinat mişcării. Pentru a găzdui această funcțiune într-un mod cât mai adecvat, am definit un relief sculptat dintr-o singură mișcare și apoi o piele care îl protejează.
Ateneul, evident. Dar şi Casa Poporului. Modernismul, mult mai puţin apreciat de publicul larg. Mititei, Ceauşescu, Nadia, omuleţul lui Gopo, oraşele ardeleneşti, cozonacul, câinii vagabonzi. Unele exemple sunt vechi, uneori aproape uitate sau măcar foarte discrete, altele foarte actuale. Proiectul editorial şi grafic e o cartografiere veselă, dar de fapt foarte atentă şi serioasă atât a elementelor identitare tari, cât şi ale clişeelor despre România – cele proprii şi cele exterioare.
Nu am vrut să proiectăm o clădire închisă, ci un fragment urban, o colecție de lumi prietenoase și atractive, o suprapunere și o tranziție lină între spațiul public și cel de muzeu, între parter, nivelurile suspendate și cele subterane.
Proiect: Shift architecture urbanism
Text: Thijs van Bijsterveldt, Oana Radeș, Harm Timmermans
Foto: Rene de Wit, Henny van Belkom, Kenneth Tan
O nouă carte Zeppelin despre design și microarhitectură din resturi: reciclare, pop, economie, low-tech, neorealism, ceva poezie.
Volum nominalizat la Bienala Națională de Arhitectură 2016, secțiunea Publicaţii de arhitectură
Nu e fotografie originală și nu e nici 3D. E fotografie naturalistă de machetă. Kitsch? Nu știm, ziceți și voi. Noi credem că e un mod excelent de-a învăța despre spațiu, lumină, material, textură, locuire și modul de-a lucra al unor maeștri.
Text: Ștefan Ghenciulescu, Cosmin Pavel, Mihnea Simiraș
În 2016, Zeppelin apare într-o formulă nouă. Transformăm revista într-un bookazine – o publicație periodică de dimensiunile, seriozitatea și calitatea grafică a unei cărți de arhitectură. Edităm patru numere cu apariție fixă – câte unul pentru fiecare anotimp (cu apariții în lunile martie, iunie, septembrie și decembrie).
Amenajarea unui spaţiu de prezentare pentru o firmă ce are ca obiect principal de activitate sisteme de tâmplărie metalică şi PVC, la care se adaugă două spaţii de întâlnire, legate vizual de spaţiul central de expunere.
Text: Mânadelucru
Foto: Cosmin Dragomir
Întrebări: Ștefan Ghenciulescu
Imagini: echipa proiectului
„Selfie Automaton și Menajeria Dorințelor” este primul proiect românesc pentru Bienala de Arhitectură care nu se referă în mod direct la România și nici la arhitectură. De fapt însă, arhitectura este cumva acolo, prin oamenii care o fac sau o utilizează. O serie de instalații low-tech (sau, pe alocuri, chiar steampunk) cuceresc pavilionul din Giardini, galeria ICR din centrul orașului, una dintre ele urmând chiar a se plimba pe stradă.
Text: Mugur Grosu
Recent, într-o singură zi, la distanță de câteva ore, am aflat din mediul online câteva informații livrate ca exclusivități de presă despre niște proiecte extrem de importante, care vor schimba fața Bucureștiului – așadar, informații de maxim interes public. Într-un caz este vorba de operațiuni ale Companiei Naționale de Investiții – societate comercială pe acţiuni aflată sub autoritatea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, iar în altul de Administrația Monumentelor și Patrimoniului Turistic – institutie publică de cultură aflată în subordinea Consiliului General al Municipiului Bucuresti.
A construi ceva nou la Chilia Veche este o provocare având în vedere contextul rural parțial destructurat de intențiile eșuate ale urbanizării anilor ’80 și caracterizat de dificultatea implementării unui scenariu de modernizare.