O poveste despre cooperare și răbdare, despre echipă și încredere, toate plecate de la o idee ambițioasă. Casa cu soare s-a născut dintr-un vis frumos – o casă care folosește soarele, construită din lemn, într-o grădină comestibilă. A avut norocul să fie realizată din pasiunea beneficiarilor, cu sprijinul unei asocieri nonformale (Cooperativa de Case) și cu dedicarea multor profesioniști. Urmează o mică istorie despre idei, stăruință, îngăduință și prieteni pe care ne-o spune echipa implicată.
Foto: Andrei Mărgulescu, Marius Șoflete, Mihalea & Costin Velicu
Arhitecta: Cum se naște o casă cu soare
Text: Raluca Munteanu
Proiectul a început în 2016 și a avut un drum lung, din care toți cei care am lucrat la el am învățat multe. Casa se află într-o zonă de extindere recentă a orașului Otopeni, unde în ultimele decenii terenurile agricole au fost incluse în intravilan, parcelate și construite cu locuințe individuale pe sit. Deși trama stradală nu este nici pe departe un exemplu de dezvoltare urbană confortabilă și sustenabilă, străzile rezultate fiind înguste și adesea terminate în fundătură, terenul pe care a fost realizată Casa cu soare are o formă regulată și este bine proporționată (20 x 24 metri).
Tema de proiectare a fost de la bun început neobișnuită în contextul arhitecturii și dezvoltării urbane locale. Dorințele beneficiarului au fost multe și păreau foarte greu de înghesuit în condițiile sitului: o casă doar parter (pentru o tânără familie), cu eficiență energetică maximă (la standard de casă pasivă), tot terenul să poată fi folosit pentru o grădină comestibilă și o seră care să asigure atât o mică producție în sezonul rece, cât și loc de relaxare în orice perioadă.
Pentru a reduce maxim consumul energetic, a fost important să folosim cât mai bine latura de sud, utilizând energia solară în mod pasiv, potrivit cu principiile generale de conformare a clădirilor cu consum foarte scăzut. În cazul Casei cu soare, sudul este pe latura din stânga, către vecinii care aveau deja o casă construită la o distanță decentă și care a permis folosirea terenului dintre cele două clădiri pentru zona principală a grădinii comestibile. Sera însă nu intra pe teren, respectând retragerile urbanistice impuse și fără a afecta spațiile de locuit ale parterului.
Plan parter:
1. Intrare. 2. Living. 3. Bucătărie. 4. Zonă de luat masa. 5. Dormitor. 6. Dressing. 7. Toaletă. 8. Baie. 9. Sală sport/dormitor. 10. Birou/dormitor. 11. Baie. 12. Cămară. 13. Cameră tehnică. 14. Terasă. 15. Grătar. 16. Magazie unelte. 17. Monte-charge
a. Livadă. b. Grădină de legume cu straturi dispuse organic. c. Limită joasă, plantată cu plante
perene și graminee. d. Grădină cu arbori și arbuști deosebiți. e. Zonă de parcare integrată în
vegetație
Clădirea avea oricum nevoie de un acoperiș, iar spațiul de pod rezultat în majoritatea variantelor studiate era un spațiu generos. Astfel a apărut ideea ca întregul acoperiș să devină seră, învelitoarea fiind realizată parțial opac (cu învelitoare din tablă plană fălțuită) pe latura de nord și majoritar transparentă (din policarbonat celular).
*Plan seră (încă neamenajată)
1. Scară exterioară acces. 2. Monte-charge. 3. Garderobă. 4. Zonă plante joase. 5. Lounge/cinema. 6. Bucătărie. 7. Zonă canapele cu brassero. 8. Luminator. 9. Zonă citrice. 10. Zonă arbori/junglă. 11. Grup sanitar
Locuința de la parter este gândită cu un spațiu central (livingul) din care se distribuie restul camerelor de locuit. Organizarea planimetrică inspirată din arhetipul locuinței cu patio utilizează camera de zi atât ca spațiu central de locuit (locul de gătit, de luat masa și de conversație), cât și drept curte interioară din care se intră în camerele de odihnă. Camera centrală se continuă firesc cu grădina exterioară de pe latura de sud, dar comunică vizual și cu sera, având prevăzut cu un luminator integrat în pardoseala serei. Cu toate acestea, sera are acces din exterior, cele două nivele ale casei având performanțe energetice diferite și sisteme independente de asigurare a confortului interior necesar.
*Secțiune transversală
Locuința de la parter a fost proiectată, realizată și, la final, certificată ca o construcție pasivă plus, după standardul internațional al Institutului de Case Pasive din Darmstadt. Detaliile proiectate acordă atenție sporită etanșeității casei, grosimilor de termoizolație și calității materialelor de închidere folosite (vata minerală, tâmplăriile exterioare etc.).
O altă caracteristică specială a proiectului este structura integrală din lemn: parterul din CLT (cross laminated timber) utilizat și aparent în multe zone (atât la pereți, cât și la plafon), iar sera din acoperiș din cadre de lemn lamelar, fără reazeme intermediare. În seră se creează astfel un spațiu liber potrivit pentru o utilizare flexibilă. Deși nu este încă integral amenajată, conceptul serei propune zone tematice realizate cu module mobile de jardiniere: zonă de plante luxuriante, zonă de plante mediteraneene, zonă de plante cățărătoare, zonă de lounge. Provocarea mare a serei este de a asigura o ventilare cât mai bună pe perioada de vară, când spațiul se poate supraîncinge. Ferestrele amplasate pe laturi opuse (sud-nord) asigură un minim de ventilare naturală, dar, din observațiile de după executarea închiderilor de policarbonat, sunt necesare și o ventilare mecanică, și un sistem de umbrire.
Proiectarea și execuția casei au inclus un alt element de pionierat, un experiment parțial reușit: asocierea cu alți proprietari care derulau proiecte similare în vederea optimizării costurilor, prin comenzi comune de materiale sau schimburi de echipe de execuție pe diferitele etape și lucrări. Întâmplarea a făcut ca echipa de proiectare să primească în aceeași perioadă solicitări de proiecte similare (case pasive din CLT) pe terenuri învecinate (în Otopeni). Cunoscând sistemul de asociere din Germania (Baugruppe) – în care proprietarii dezvoltă proiecte imobiliare particularizate pe nevoile clientului final și cu costuri optimizate –, le-am povestit beneficiarilor de această idee și așa a apărut Cooperativa de Case (CAP-ul de case). Doi dintre beneficiarii acestor proiecte similare, aproape vecini cu terenurile, și-au unit forțele pe durata proiectării și a execuției.
Inginerul: Gravitație, seism, energii
Text: Marius Șoflete
I-am cunoscut pe Mihaela și Costin cam în aceeași perioadă cu Andreea și Viorel, vecinii lor de pe o parcelă din apropiere. Nu se cunoșteau între ei, dar ambii voiau o casă pasivă din CLT și veniseră foarte documentați, umblați pe la multe târguri și cu plase întregi de broșuri, cataloage și mostre de materiale. După primele discuții, am văzut că aveau parcele apropiate, le-am făcut cunoștință și am început lucrul împreună, la #casacusoare și #casacucireș, în ceea ce am numit atunci Cooperativa de Case.
Pe lângă dorința de a avea o casă confortabilă și eficientă energetic, Mihaela și Costin își doreau un etaj întreg de tip seră, open space, cu deschidere completă la nivelul structurii, cu închidere din policarbonat și cu cărucioare din pământ, în care să își crească diversele plante ce s-ar fi plimbat prin seră, în funcție de nevoia de soare și lumină de-a lungul timpului.
Dar în lupta cu gravitația și seismul asta însemna așa:
- Planșeul de 10 metri deschidere totală trebuia să țină la încărcări de aproape 800 de kilograme pe metru pătrat venite din cărucioarele de pământ, de 4 ori mai mult ca un planșeu normal, plus că trebuia să poată conține și o cantitate generoasă de termoizolație. Așa am ajuns la soluția finală de planșeu casetat din CLT, format dintr-o placă inferioară de CLT, ce rămâne aparentă, grinzi din lemn încleiat pe toată deschiderea, apoi o altă placă superioară din CLT, toate prinse împreună cu adeziv și conectori într-un sandviș mare, casetat, cu înălțime totală de 45 de centimetri, din lemn, în care cutiile formate de ansamblul plăci lemn–grinzi au fost umplute cu termoizolație din fibră de lemn.
- Structura serei trebuia să preia forma acoperișului și să fie suficient de rigidă pentru ca, în cazul unui seism, policarbonatul destul de fragil de fel să nu fie zburat/aruncat de pe o structură flexibilă. Întregul parter este din CLT și formează o cutie care, în caz de cutremur, este destul de rigidă, riscând să „arunce” de pe ea structura serei, așa că am gândit și proiectat niște coaste mari din lemn, prinse între ele cu piese metalice introduse în „inimă” și buloane cu cap rotund, iar stâlpii se prind în planșeul casetat cu cepuri și frezări dublate de colțari metalici ce încastrează structura superioară a serei în cea inferioară a parterului.
- Întreaga structură plutește pe o pernă de spumă de sticlă reciclată, cu agregate structurale și termoizolante, necesare pentru a atinge standardul de casă pasivă.
Structura de CLT ce a venit ca un lego, ca un puzzle, a fost montată în doar câteva zile de o echipă de 4 oameni.
-
+10
Întreaga casă funcționează exclusiv cu soare, pentru că nu doar plantele își trag energia de la soare. Fiind certificată în standard de Casă Pasivă Plus (consum de energie de 10 ori mai mic față de o casă normală, dar și instalație fotovoltaică ce poate produce energie), această casă, practic, produce într-un an de două ori mai multă energie decât consumă pentru întreaga ei funcționare (încălzire, răcire, ventilare, gătit, iluminat). Casa cu soare devine astfel un pol sau un satelit de energie în cartier, pentru că ea – #casacusoare – poate da energie pentru cel puțin o casă vecină.
*Detalii perete ventilat cu fereastră cu rulou– secțiune verticală și orizontală, axonometrii secționate
*Detaliu pardoseală baie parter – secțiune verticală și axonometrie secționată
Peisagistul: Casa este pasivă, dar grădina este extrem de activă!
Text: Nicolas Triboi
Casele au început să prindă sens când oamenii s-au sedentarizat în scopuri agricole și defensive, pentru un trai „mai bun”, fără mutări perpetue, în epoca neolitică, atunci când au început domesticirea și aclimatizarea speciilor. În Quattrocento-ul italienesc, vilele rurale s-au dezvoltat în jurul unor idei extrem de fine despre relațiile necesare între locuințe și spațiile productive din teritoriile lor. În aglomerările urbane, grădinile au reprezentat „colțuri de rai”, protejate de exterior, mici paradisuri estetice, dar și productive, unde Natura îți oferea toate bunătățile.
La Casa cu soare, avem o rețetă cu aceste 3 trei ingrediente: neoliticul domesticind speciile, amestecat cu eleganța cercetării din Quattrocento și un strop din grădina originară, biblică. În era contemporană habitatul nostru devine din ce în ce mai mult o afirmație despre dorințele noastre de viață. Mai mult decât hainele sau mașina, uitându-ne la casa omului și la grădina lui, putem să descoperim dorințele cele mai profunde ale locuitorilor care au „construit” aceste visuri.
La Mihaela și Costin, casa este pasivă, dar grădina este extrem de activă: un sol fertil, viu, o grădină gustoasă, productivă și în permanentă căutare de cicluri naturale durabile. Ambianțele principale sunt structurate pe zone productive și utile: o mică zonă de livadă des plantată, o zonă de legumicultură pe straturi înălțate cu strat gros de mulci și lemn putred îngropat, o zonă de flori perene și arbuști și o măsuță retrasă la umbra pinilor. Iarna, când grădina este în repaus, la etaj, sera mediteraneană va oferi parfumuri și fructe: citrice, eucaliptus, mimosa, iasomie… Fiecare colț este un amestec de plante alese pentru aspectul lor estetic în funcție de anotimpuri, dar și de calitățile culinare, gustative sau olfactive. O grădină de gurmanzi, care vor culege fructe și legume „curate”, cireșe, mere, kaki, kiwi, cătină, agrișe, coacăze, roșii, vinete, ardei, castraveți… de pe toate continentele, un multiculturalism experimental la ușa ta! Pentru a înțelege mai bine efervescența locului, adăugăm și luxul suprem, colțul de compostare, ascuns prin cărpiniș, acolo unde viața solului se naște din moartea și putrezirea elementelor: lecția supremă, care ne amintește că viața are gust dacă știi să plantezi și dacă ești gurmand!
Proprietarii: Noi suntem Mihaela și Costin și locuim în Casa cu soare
Text: Mihaela și Costin Velicu
Încă de la bun început ne-am dorit să locuim într-o casă bine făcută. Dar, până la urmă, asta își dorește oricine, nu? Ce înseamnă o casă bine făcută pentru noi?
E casa în care ne simțim bine, confortabil, care e refugiul nostru, spațiul în care ne încărcăm bateriile, care ne permite să ne simțim în siguranță și care e fundament pentru gândurile și planurile noastre. O casă caldă, prietenoasă, luminoasă, primitoare. O casă deschisă pentru familie, prieteni, pentru discuții, pentru zâmbete, glume, pentru copii și animale de companie. O casă plină de voie-bună, de proiecte DIY, de mâncăruri gătite: în bucătăria din casă, dar și la grătarul de afară. O casă în care cântă muzica de dimineață și până la culcare. O casă care să crească odată cu noi. O casă pe care am proiectat-o pentru un copil și am făcut gemeni, pe Tudor și Victoria. O casă care va purta urmele creșterii lor. O casă în care vom (re)descoperi lumea, la nivel micro și macro, împreună cu ei. O casă de unde vom pleca în aventuri și unde ne vom întoarce cu povești nenumărate, cu „trofee” sau „comori” pe care le vom pune la loc de cinste. O casă pe care am vrut-o de la bun început înconjurată de verdeață. Cu un măr, cireși, vișini, pruni, gutui, piersici, caişi, peri. Dar și cu tei, liliac, magnolii, agriși, aluni, muri, zmeuri, căpșuni şi kiwi, kaki și sparanghel. Cu pini și mesteceni. Cu miros de iasomie și de caprifoi. Cu petale de trandafir de Damasc și Kazanlak puse la uscat. Cu iriși, lalele, bujori, ghiocei, brândușe, toporași și zambile. Chiar și cu doi butași de viță-de-vie. Și cu planuri pentru o colecție de citrice sus în seră. Cu murături, cârnați, zacuscă, dulceață și compoturi iarna. Cu roșii, castraveți și dovlecei proaspeți vara. Cu pâine aburindă făcută din maia crescută în casă. Cu pisica Porthos, pe care o știe tot cartierul, care ziua doarme și noaptea își păzește „domeniul”. Cu o comunitate de oameni faini pe stradă și în zonă (ce noroc!), cu colinde de Sărbători, din poartă-n poartă, cu oameni care se ajută între ei la orice oră din zi și din noapte, la nevoie.
Altfel, dacă e să facem o scurtă enumerare, la Casa cu soare sunt 145 de metri pătrați la primul nivel – împărțiți în patru camere, trei băi, un living cu bucătărie, dining și zonă de lounge, plus o cameră tehnică și o cămară. Cu o bucătărie exterioară și o anexă – spațiu de depozitare și loc pentru proiectele DIY. Mai sunt 140 de metri pătrați la mansardă, care așteaptă cuminți să ne apucăm de amenajare. Acolo e altă poveste, pentru altă dată. Ca să nu părem prea misterioși, e despre o mare cameră verde, cu multe plante în ghivece supradimensionate, cu flori mediteraneene, cu loc de gătit, de luat masa, de proiecții de filme și de concerte.
Cum am vrut să fie Casa cu soare? Am vrut de la bun început să avem o casă eficientă energetic, care să nu ne îngenuncheze la capitolul întreținere – costuri sau mentenanță. Am făcut mult research și am avut mare noroc de o mulţime de oameni pricepuți care au pus umărul la definirea și execuția casei. Cu unii dintre ei ne-am înțeles foarte bine, cu câțiva nu a fost prea multă chimie. Cu o parte dintre ei am devenit buni prieteni.
Care a fost visul cu casa pasivă? A fost mai mult o ambiție de bună execuție și de folosire optimă în timp. Am vrut să facem certificarea, pentru că e un audit al lucrării și ne poate da confortul că am făcut o treabă bună. Și uite-așa Casa cu soare este cea de-a treia casă certificată Pasiv Plus în România.
Însă pentru noi pe primul plan nu e despre certificare, ci e despre toate cele de mai sus. Și despre cele care vor mai urma.
Info & credite
DE PROIECTE
Arhitectură: Raluca Munteanu (șef proiect), Ruxandra Sacaliș, Sandra Sonei
Rezistență și conformare energetică: Marius Șoflete -Inginerie Creativă srl
Instalații electrice, sanitare, încălzire, ventilare: George Lăzărescu – Zal Investments Co. srl
Amenajarea peisagistică exterioară și concept seră: Nicolas Triboi – Foaie Verde srl
Certificare casă pasivă: Szabolcs – V&V Projekt SRL
Amenajări de interior: Marilena Popa, Alina Catrina, Mihnea Ghilduș, arh. Gabriela Lopătaru, Mirabela Necula
Logo: Sandra Sonei
Sisteme structurale de fixare, soluţii pentru etanşarea la apă şi aer, profile fonoizolante: Rothoblaas
Vată minerală Frontrock max plus: Rockwool
Obiecte sanitare: Pentru purificarea apei s-a folosit sistemul Grohe Blue. Acesta ofera apa filtrata, rece, plata, dar şi carbogazoasă prin simpla apasare a unui buton. Grohe.ro
