Proiect: BOGDAN & VAN BROECK
Text: Ştefan Ghenciulescu
Foto: Jeroen Verrecht, BOGDAN & VAN BROECK, Luca Beel, memymom
Ne recucerim oraşul.
Casele din centrele oraşelor europene (şi nu numai) se transformă în mod accelerat în birouri, Airbnb‑uri, hoteluri etc. Proiectul The Cosmopolitan merge exact în sensul invers: o fostă clădire de birouri devine un bloc de locuinţe, ce integrează şi servicii – spaţii comerciale sau birouri – la primele două nivele.
Astăzi, când pentru cea mai mare parte din sectorul construcţiilor, sustenabilitatea se traduce prin materiale, sisteme, gadgeturi, operaţia despre care vorbim ţinteşte în primul rând un alt fel de sustenabilitate: refolosire în loc de demolare, densificare şi economie de teren, readucerea locuirii în centru (deci reducerea traficului periurban, activare urbană şi socială, siguranţă).
Am trecut de câteva ori prin piaţă (numele Quai aux Pierres de Taille – „Cheiul cu blocuri din piatră” – aduce aminte de portul ce se afla odată acolo) şi recunosc că nu îmi amintesc clădirea veche. Inserţiile dure din anii ’50–’70 sunt omniprezente în ţesutul central al Bruxelles‑ului, iar unele dintre ele au, în sine, calităţi arhitecturale remarcabile. Clădirea despre care vorbim era, ce‑i drept, la o cu totul altă scară faţă de restul cartierului, însă amplasarea perpendicular pe stradă şi arhitectura banală, dar reţinută, o treceau cumva în fundal din perspectiva pietonului. Ce‑i drept, acuma, aşa albă şi ceva mai lată şi înaltă, se remarcă rapid.
Însă aş zice că, aparent paradoxal, prezenţa sa în cartier e mult mai prietenoasă – de la parterul liber şi protejat la pielea delicată care îmbracă clădirea, o face să vibreze în lumină, îi dă transparenţă, complexitate şi scară umană.
Cum transformi o cutie ermetică de birouri într‑un ansamblu de locuinţe deschis către oraş? Care au fost acţiunile absolut necesare în acest caz?
PASUL 0.
Afacere deşteaptă
Investitorul a dat dovadă de curaj şi viziune: în loc să apeleze la un birou comercial, a organizat un concurs de arhitectură cu invitaţi, din care BOGDAN & VAN BROECK au ieşit câştigători.
*plan de situație
PASUL 1.
Curăţare, consolidare, supraînălţare
Din clădire s‑au păstrat doar structura în cadre şi planşee din beton, nodul principal şi cel secundar de circulaţie. Prin negociere cu administraţia, s‑a aprobat supraînălţarea cu trei etaje (ultimul retras). Pe lângă impactul ecologic mai redus – eliminarea unei construcţii din beton ridică mari probleme de poluare, transport, depozitare etc. – apartamentele beneficiază astfel şi de un lux spaţial: înălţimile de peste 3 m sunt curente la clădiri de birouri, dar aproape imposibile azi la locuinţe.
În rest, problema e una de arhitectură esenţială, aproape un exerciţiu de şcoală în viaţa reală: amplasarea unor unităţi foarte diferite (de la garsonieră la 4 camere) într‑o reţea structurală cu stâlpi perimetrali deşi şi nervuri orizontale şi mai dese. Spaţiu‑structură, deci, cu mici adaptări. O faţadă nouă din panouri prefabricate îmbracă întreaga clădire.
PASUL 2.
Strat privat, strat comun, strat public, corp nou
De fiecare dintre cele două laturi lungi se ataşează o structură secundară metalică. Peste etajul unul, acestea iau forma unor reţele regulate care conţin balcoane individuale, separaţii şi panouri perforate culisante pentru protecţie solară şi intimitate. Reţeaua se sprijină la primele două nivele pe o colonadă din stâlpi diagonali. Galeria astfel creată afirmă caracterul mai public al bazei clădirii şi sprijinind caracterul urban şi porozitatea sitului. Galeria are şi rolul de a lega bara modernistă izolată de stradă: îi dă o intrare naturală şi o adresă clară. Holul de acces cu dublă înălţime prelungeşte vizual spaţiul exterior.
În faţa barei, în colţul ieşit în afară al parcelei îşi găseşte loc un corp nou: un bloculeţ cu câteva apartamente. Acesta închide frontul, acoperă un calcan şi ajută la definirea spaţiului deschis al ansamblului. Că tot veni vorba despre spaţiul liber, aceasta a beneficiat de o tratare peisageră cu arbori, plantaţii joase, garduri transparente, suprafeţe minerale sau mixte, în armonie cu principiul arhitectural general: Trebuie să zic că asta e partea proiectului care m‑a frustrat puţin şi nu din cauza designului, ci condiţionărilor impuse asupra acestuia. De aceea aş zice că parterul şi mai ales spaţiul liber reprezintă mai degrabă un potenţial remarcabil decât o rezolvare permanentă. Arhitecţii şi promotorul şi‑au dorit să deschidă spaţiul exterior către oraş (arhitectura şi amenajarea se pretează perfect unui pasaj urban). Administraţia a fost cea care a impus locuri de parcare la sol şi închiderea cu gard a lotului.
Poate că transformarea curţii în pasaj va veni dintr‑un joc de influenţe reciproce între prezenţa unor spaţii cât mai vii la parter şi etajul 1 şi diminuarea obsesiei faţa de automobil. Prin proiectare, ansambul e perfect pregătit pentru această evoluţie.
Priviri asupra proiectului.
Reportajul artistic memymom
BOGDAN & VAN BROECK au o istorie îndelungată de colaborare cu artişti. Arhitectura văzută din afara profesiei devine un mod de a vorbi şi de fapt a gândi altfel despre arhitectură. În ultimii ani, proiectele au şi scopul de a sprijini creaţia independentă, de a contribui la construirea unei solidarităţi în cadrul unei comunităţi culturale lăsate la o parte de autorităţi. Articolul de faţă conţine atât fotografii clasice de arhitectură, cât şi o poveste vizuală a duo‑ului de artişti memymo, format din Lisa De Boeck şi mama acesteia, Marilene Coolens.
„Cum ne place să reflectăm la oraş prin ochii artiştilor, le‑am invitat pe artistele de la memymom să propună o interpretare personală a proiectelor noastre şi să dezvăluie straturi nevăzute. Munca noastră se retrage în fundal, devenind o scenă pentru povestit. Aşa vedem noi oricum arhitectura: un fundal pentru viaţă.
BOGDAN & VAN BROECK proiectează pentru traiul colectiv într‑un oraş incluziv. Incluzivitatea este un atribut principal al spaţiului public din jurul (şi, atunci când putem, din interiorul) clădirilor pe care le proiectăm. Mai ales în contextul The Cosmopolitan, diversitatea socioculturală este foarte mare. Locuinţele pentru studenţi sunt amestecate cu prostituţia stradală, două teatre, o grămadă de restaurante, imigranţi şi refugiaţi, incubatoare de afaceri, galerii de artă, un muzeu nou, toate felurile de locuinţe, de la accesibile la cele de lux. În acest context, memymom şi Oana Bogdan pun în scenă diversitatea cartierului prin evocarea sau sugerarea de diverse personaje. Imaginile arată The Cosmopolitan ca parte a unui context urban în care oameni diferiţi duc vieţi complet diferite, la doar câteva clădiri distanţă. Un oraş incluziv.”
-
+1
*planuri: parter, etaj 2, etaj 8, etaj 13
Info & credite
DE PROIECTE
Loc: Quai aux Pierres de Taille 16 & Rue du Canal 28, 1000 Brussels, BE
Client: Besix RED
Arhitecţi: BOGDAN & VAN BROECK
Echipă: L. Croegaert, M. Czvek, M. Lefeber, M. Pocuch, S. Poot, T. Rigby, D. Ştefănescu, L. Van Innis, T. Willemse
Structură: UTIL Struktuurstudies
Instalaţii: Concept Control
Acustică: ASM Acoustics
Project manager: Cetim
Arie desfăşurată: 15.075 m2
Terminarea lucrărilor: 2019
