Lemn pentru locuire colectivă. MARS architectes: Un bloc ecologic în Paris

Terminată în 2020, clădirea se află în arondismentul 12 al Parisului, pe Avenue Saint Mandé, în inima unei insule urbane de apartamente din anii ’70. Proiectul face posibilă reînnoirea sitului, în timp ce la nivel global își aduce o contribuție la dezbaterea despre locuirea colectivă și abordarea ei ecologică. Amândouă sunt instrumente folosite aici pentru crearea unui model urban capabil de a genera o dezvoltare sustenabilă și de calitate.

ExistenzMINIMUM/MAXIMUM. L’Atelier: locuințe urbane mici

Istoria arhitecturii moderne este plină de visuri ale flexibilității și ale rezolvării locuinței reduse. Dacă orașul e făcut din coridoare și camere publice, așa cum spunea Louis Kahn, poate că o strategie bună pentru locuirea minimală ar fi gândirea apartamentelor drept o continuare și o reluare a spațiilor urbane, finalul trecerii complexe de la expunere totală la intimitate, de la fi împreună la fi singur. Designul ca masterplan și locuitorul ca antreprenor și strateg al propriului spațiu: un răspuns la sistemul în care locuire devine mai ales o afacere și nu ne putem permite decât locuințe din ce în ce mai mici.

Mies van der Rohe Award 2019: Transformarea a 530 de locuințe sociale din Bordeaux. Interviu cu Anne Lacaton

Câștigătorul trofeului european pentru arhitectură contemporană Mies van der Rohe Award 2019 este proiectul de transformare a 530 de locuințe sociale din cartierul Grand Parc, Bordeaux, realizat de Anne Lacaton & Jean-Philippe Vassal în asociere cu Fréderic Druot & Christophe Hutin architectes. Suntem onorați că, la această ediție, între cei 7 membri ai juriului s-a numărat și colegul nostru, redactorul-șef Zeppelin: Dorte Mandrup, George Arbid, Angelika Fitz, Ștefan Ghenciulescu, Kamiel Klaasse, María Langarita, Frank McDonald.

Freeing Architecture – expoziția Junya Ishigami de la Fondation Cartier, Paris

Ce s-ar face studenții de la arhitectură fără planurile și machetele lui Junya Ishigami? Greu de văzut un juriu de școală în care să nu recunoști modelul – desene detaliate, delicate și transparente, machete eterice care combină abstracțiunea și esențializarea cu naturalismul.

Războiul împotriva maşinilor. Sau cum Parisul își recucerește teritorii urbane

Text, foto: Ștefan Tuchilă

Există foarte mulţi oameni care, sunt convins, cred că au înţeles sau descifrat Parisul după o săptămână de fugit din obiectiv în obiectiv, plimbat pe străzile înguste din centru, bulevardele ordonat desenate de Haussmann sau o croazieră pe cheiurile Senei. Şi aceştia au parţial dreptate, Parisul oferă la suprafaţă o imagine relativ unitară, care te poate convinge după vizita sumară că ai reuşit să-l înţelegi.

O piele de calitate. Trei proiecte. Brenac & Gonzalez & Associés: detalii de fațadă

Texte: Brenac & Gonzalez & Associés
Text intro: Ștefan Tuchilă, Ștefan Ghenciulescu
Foto: Ștefan Tuchilă, Sergio Grazia

În acest articol vorbim ceva mai puțin despre clădiri în general și mai mult despre fațade. Pielea construcției – solidă, opacă, poroasă, deschisă, transparentă, cu goluri mari sau mici, cu loggii, cu structură sau foarte autonomă, cu balcoane, logii, verande și obloane – a fost dintotdeauna un element arhitectural fundamental. Astăzi este probabil piesa principală a conceptului de sustenabilitate.

Nu doar lifting. AZC: Reinventarea a două clădiri existente de birouri

Modernizarea e inevitabilă (și) pentru birouri. În aceste două proiecte din Franța nu e vorba doar de echipare, aducere la zi ci de o strategie de-a injecta lumină, spațiu și eleganță în clădiri modeste, folosind mijloace minimale și precise.

Școala de sub câmp. Grupul şcolar Rosalind Franklin, Paris

La această școală, biodiversitatea nu e doar materie de predat, ci parte a școlii. Înveți (și locuiești)  în interiorul unui ecosistem. Și asta în mijlocul orașului.

Proiect: Chartier Dalix
Reportaj: Corina Laza, Ștefan Tuchilă
Foto: Takuji Shimmura, David Foessel

Transparență și flexibilitate. Anne Lacaton & Jean Philippe Vassal: Fondul Regional de Artă Contemporană – Dunkerque

Proiect & text: Anne Lacaton & Jean Philippe Vassal
Foto: Philippe Ruault

FRAC – Fondul Regional de Artă Contemporană – găzduiește colecții de artă contemporană organizate la nivel regional; aceste colecții sunt conservate, arhivate și prezentate publicului prin expoziții la fața locului și prin împrumuturi acordate galeriilor și muzeelor.

Like, unlike. Frank Gehry la Paris

Text: Ștefan Tuchilă, Mihai Duțescu, Ștefan Ghenciulescu
Foto: Ștefan Tuchilă

Intro

Starhitectura e puțin prezentă în Zeppelin, poate pe nedrept. Pentru că, deși supraexpusă și promovată mai tot timpul complet necritic, ea e totuși varianta contemporană a marilor monumente ale timpurilor trecute. Iar, urmând un argument mai vechi de-al lui Gehry, întotdeauna a existat o arhitectură mare, scumpă, spectaculoasă, care astăzi reprezină mai puțin intențiile clienților de atunci cât un set de valori culturale unanim acceptate.

Raftul cu spații publice. Corp de clădire cu buget redus în campusul Universității Paris-Saclay

Când am fost în 2014 la evenimentul de premiere al ediției pentru Europa a Premiilor Holcim (astăzi LafargeHolcim), acesta a fost unul dintre proiectele care m-au impresionat cel mai tare. Deși nu vedeam acolo decât niște planuri și randări, ideea arhitecturală și urbană era foarte clară: un cadru elementar, coerent, flexibil și ieftin, gândit pentru a adăposti, aduce împreună și celebra cât mai multe activități publice.

De la oraș și sub piele: un peisaj public. MuCEM – Muzeul Civilizaţiilor Europene şi Mediteraneene

Muzeul inaugurat în 2013, an în care Marsilia era capitală europeană a culturii, și-a propus două obiective ambiţioase: delocalizarea şi reinventarea Muzeului  Naţional al Artelor şi Tradiţiilor (fondat în 1937 şi abandonat în afara Parisului) și, pe de altă parte, iniţiativa politică ce urmăreşte reabilitarea urbană şi socială a unui oraş devenit, din păcate, faimos din cauza criminalităţii organizate și problemelor legate de imigrație.

Sari la conținut