Acest mic muzeu independent pornește de la o arhivă de familie dar vorbește despre o comunitate, un oraș și experiențe umane fundamentale și o face printr-o experiență spațială și auditivă mai degrabă decât prin mijloacele muzeale clasice.
Proiect: Atelier MASS
Text: Camelia Sisak
Foto: Gouwy Lieven
Acum aproximativ un an, am primit o provocare mai puțin obișnuită, aceea de a crea o scenografie de expoziție pentru o poveste complexă. Spațiul de la demisolul nu foarte înalt, cu patru stâlpi de beton în mijloc, a fost o pagină albă pe care se putea face orice. Dar cum arăți într-un mod interesant și captivant o bucată de istorie pe care o reconstitui din scrisori, documente și artefacte relativ puține, dar foarte diferite? Flavia și Dan Craioveanu au reușit să strângă în jurul lor o echipă din care fiecare a contribuit cât a putut mai bine pentru a transforma ideea lor într-un loc foarte special: un muzeu de istorie a evreilor din Cluj, pornit dintr-o căutare personală a inițiatorilor în trecutul familiei.
Totul a început cu un dulap vechi, în care Dan a descoperit povestea absolut fascinantă a familiei sale evreiești, o arhivă de documente și obiecte adunate de peste 100 de ani în casa părinților săi. De atunci, Flavia a studiat cu atenție, alcătuind o istorie familială incredibil de bogată, bazată pe sute de scrisori, documente, memorii și fotografii. Au vrut ca povestea să nu rămână în fundul unui dulap, ci să fie cunoscută. Așa le-a venit ideea de a crea Muzeon, un muzeu în care istoria are o voce, vocea oamenilor care au trăit-o. Acum este rândul vizitatorilor să simtă aceeași emoție pe care au simțit-o atunci când au descoperit toate acele povești de viață uitate.
De la idee și până la rezultatul final au fost multe obstacole de trecut, a fost nevoie de mult curaj și hotărâre ca lucrurile să se materializeze. Au găsit un loc în centrul Clujului, în demisolul generos al unei clădiri de lângă casa lui Matei Corvin, pe strada Virgil Fulicea la nr. 3. Apoi au trebuit să găsească fondurile necesare pentru înfiinţare şi amenajare, ceea ce a durat cam un an şi jumătate.
-
+1
Provocarea amenajării a fost ca aceasta să spună povestea pentru un public larg și să o facă mai interesantă pentru toate vârstele. Suportul vizual, traseul, atmosfera indusă, lumina, toate au devenit lucruri foarte importante pentru a oferi vizitatorului o experiență completă; pentru că Muzeon este o experiență, nu un muzeu tradițional. Este bazat pe povești personale, nu pe obiecte de expoziție, iar fiecare vizitator parcurge spațiul cu ajutorul unui personaj care îl ghidează audio. Cele trei personaje care te însoțesc audio au fost contemporani și totuși au avut destine foarte diferite. Nu are rigoarea unui muzeu clasic, ci este foarte intim prin felul în care te apropii de fiecare personaj care te conduce prin expoziție.
Cei trei ghizi audio – Julia, Paul și David – spun trei povești diferite. Sunt persoane reale, care au trăit în trecut și au fost însuflețite de actori profesioniști de la Teatrul Național și Teatrul Maghiar din Cluj. Fiecare poveste a fost croită pe baza a mai mult de 200 de scrisori și mărturii despre viețile lor găsite la început, urmate apoi de cercetări îndelungate pentru a pune cap la cap toate informațiile și a le transforma în povești complete. Nu este vorba despre elite, ci despre povestea a trei oameni simpli care povestesc ca unui prieten cum au trăit momentele sau cum au folosit obiectele respective. Ghidul audio pe care îl alegi devine partenerul tău de călătorie.
Conceptul vizual oferă suport parcursului audio, transpunând sau intensificând anumite stări și este mereu conectat cu povestea. Fiecare spațiu este tratat independent vizual pentru a oferi poveștii audio toată ambianța necesară, unele spații au elemente realiste pe când altele sunt mai abstracte.
Primul spațiu este o introducere în lumea culturii evreiești din Transilvania, fiind sugerat un interior simplu de la începutul secolului XX, în care afli lucruri legate de tradiții și cultură, despre ritualul de Sabat, muzica Klezmer, mâncarea Kosher.
*Evreii din Transilvania – 1900
Următorul, sinagoga, este evocat prin amplasarea doar a două elemente caracteristice definitorii: o bancă (restaurată, primită în custodie de la sinagoga din Dej) și un vitraliu cu steaua lui David. Aici poți să te așezi și să afli povești locale despre acest spațiu sacru.
Apoi urmează felul în care comunitatea evreilor s-a implicat în viața Clujului. Pentru că perioada interbelică tratează mai multe subiecte, acestea au fost reunite într-un black box suspendat, care pune împreună machete și diferite dispozitive de realitate virtuală sau cu interacțiune manuală. Cutia suspendată adăpostește un cinematograf în miniatură în care rulează filmele unuia dintre primii regizori din Transilvania, (atunci când Clujul a devenit un important centru al producției de film din Austro-Ungaria); îți dezvăluie secretele spitalului evreiesc; te invită la o plimbare cu ajutorul realității virtuale printre clădirile construite de evrei în Cluj și te face să descoperi o colecție de picturi ale lui Alex Leon, József Klein și Dávid Jándi.
-
+0
Spațiul dedicat antisemitismului are câteva repere vizuale puternice. Vizitatorul este pus în contextul de a se simți expus, arătat cu degetul, marcat în piept cu steaua galbenă. Scrisul a fost mijlocul de răspândire a propagandei împotriva evreilor, de aceea peretele din fundalul acestei săli a fost tapetat cu reproduceri ale articolelor din ziarele vremii.
Momentul deportărilor a fost transpus sub forma unui vagon de tren. A fost reprodus un interior de vagon, precum cele în care erau transportați evreii, în care o instalație de pânze succesive cu siluete umane dau senzația unui spațiu aglomerat. Parcurgându-l apoi, descoperi iluzia: descompunerea umană în umbre ca o analogie a dematerializării umanității în timpul Holocaustului.
În sala care tratează perioada Holocaustului, cele trei povești se despart și fiecare are altă destinație, pusă simbolic în conul de lumină al unei lămpi. David ajunge la Auschwitz, iar povestea sa este una despre supraviețuire, destinația fiind sugerată de câteva simboluri specifice: placajul de cărămidă caracteristic acestui loc, sârma ghimpată și lampa de gard, care au fost reproduse după original. Povestea lui Paul este una a rezilienței despre reziliență, destinația lui fiind o tabără de muncă de la Baia Mare, reprezentată prin uneltele folosite pentru munca grea de acolo. Povestea Juliei este despre salvare, ea reușind să ajungă, nu foarte ușor însă, în Elveția. Lucrul cel mai important pentru ea fiind harta traseului parcurs. Fiecare personaj are în valiză scrisorile și documentele care au stat la baza întregii povești.
În final, ultimul spațiu este dedicat perioadei de după Holocaust și vorbește despre supraviețuirea celor trei personaje și a comunității evreiești din Cluj. Porticul cu cele trei arce este simbolic pentru cele trei destine diferite care totuși la nivel de comunitate se regăsesc, pentru că fac parte dintre cei care au supraviețuit. Este un spațiu circular, concentrat, foarte luminos, cu o anumită doză de serenitate și foarte diferit de celelalte, care vrea să simbolizeze revenirea la o formă de normalitate. Am ales o expoziție cu poze cu familiile celor care au supraviețuit, pentru a transmite ideea că viața merge înainte.
Un element important pe tot parcursul expoziției este interacțiunea. Vizitatorul nu poate rămâne un privitor sau un ascultător pasiv, el trebuie să se implice, să își facă loc printre pânze, să tragă cu ochiul în sala de cinema unde rulează filmele lui Jenő Janovics, să gliseze panourile cu picturi, să se pună în locul personajelor, să privească în realitatea virtuală trecutul sau să întoarcă paginile. Iluminatul este și el parte din expoziție, fiind un element important care ține cont de starea comunității. Dacă la început totul este luminos, lumina scade treptat spre perioada de antisemitism, vagonul este aproape în beznă, apoi fiecare personaj își pune în lumină un drum diferit, pentru ca la final să se ajungă iar la lumină.
Misiunea muzeului este să fie un loc de reflecție activă asupra memoriei comunității evreiești din Cluj și a contribuției lor la cultura locală. Pe măsură ce oamenii care au trăit momente importante se estompează în istorie, trebuie readuse povești de viață uitate care să-i inspire pe alții. Suntem într-un punct în care nu știm prea multe despre această parte a istoriei noastre, de aceea Muzeon spune întregii lumi povestea vecinului nostru evreu.
-
+1
*Plan și secțiuni
1. Primire vizitatori. 2. Evreii din Transilvania – 1900. 3. Sinagoga. 4. Perioada interbelică. 5. Antisemitism. 6. Călătoria – vagonul. 7. Holocaust. 8. Evreii din Cluj după Holocaust. 9. Expoziție temporară
Info & credite
DE PROIECTE
Proiect amenajare interioară: Atelier MASS – Camelia Sisak, Roxana Udrescu
Curator (documentare, cercetare, text): Flavia Craioveanu
Director tehnic: Dan Craioveanu
Grafică: Cătălina Nistor
Proiecte VR/VR Projects: 4D Pixel
Machete: Istvan Matuz
Consultanți istorici: Zoltán Tibori-Szabó, József Luckács
Consultant text: Cătălin Bogdan
Înregistrare audio: Boom Studio
