Ghid de bune practici: Băile Govora. Recomandări pentru păstrarea specificului local valoros

Numărul mare de clădiri care au nevoie de lucrări de reparații, reabilitare sau restaurare, precum și potențialul ridicat de dezvoltare al stațiunii Govora fac necesară existența unui set de reguli clare privind intervenția asupra clădirilor şi a spaţiului public. Imaginea de ansamblu a oraşului începe să fie distorsionată de construcţii noi, extinderi şi restaurări care prin materialelele folosite, prin cromatica şi formele greşit alese intră în conflict cu specificul zonei și raportarea tradițională la peisajul natural.

Ghidul elaborat de Studiogovora vine în ajutorul celor care își doresc să facă intervenții asupra clădirilor și oferă un cadru general de opțiuni și pași de urmat (reparații, extinderi, construcții noi). De asemenea, propune proprietarilor de clădiri un set de reguli comune pentru a păstra frumusețea de ansamblu a orașului. Pornind de la o analiză atentă și amănunţită a caracteristicilor clădirilor tipice pentru zonă, a ansamblului şi a spaţiului public, ghidul propune un set de recomandări/ reglementări care să asigure atât integrarea armonioasă a clădirilor nou construite, a reabilitărilor şi a extinderilor, cât şi condiţiile optime pentru dezvoltarea oraşului.

*plan de situație: clădiri abandonate

Proiect, text: Studiogovora
Foto: Marius Vasile, Andrei Mărgulescu, Studiogovora

Govora este un oraș foarte mic, cu un număr semnificativ de clădiri care au nevoie de reparații, reabilitare sau chiar restaurare, fiind o stațiune istorică ale cărei clădiri valoroase au rămas sub utilizate sau chiar abandonate odată cu scăderea interesului pentru turismul balnear.

Vizitatorii ocolesc destinația, considerând-o prea puțin ofertantă în comparație cu alte stațiuni din apropiere, iar Govora rămâne blocată într-un cerc vicios în care investițiile de amploare, care ar aborda inclusiv clădirile istorice, nu sunt sustenabile. Din cauza stării lor curente și a viitorului incert, clădirile de valoare nu mai exercită vreo influență asupra felului în care se dezvoltă orașul în jurul lor, rămânând doar obiecte ale trecutului.

*galerie foto: Studiogovora

În oraș există totuși intervenții mai mici, fie noi, fie pe fondul construit existent. Deseori însă, aceste intervenții intră în conflict cu specificul zonei și cu raportul tradițional cu peisajul natural, prin cromatica și formele nepotrivit alese, sau prin materialele folosite. Imaginea de ansamblu a orașului riscă să fie astfel distorsionată. Specificul și valoarea Băilor Govora rezidă tocmai în felul în care a fost planificată și reglementată încă de la început. Parcul și clădirile cu funcțiuni balneare preced așezarea, a cărei dezvoltare a fost reglementată încă din 1890 prin regulamente de construcție, tocmai pentru a păstra un mediu construit de calitate. De-a lungul timpului, orașul a cunoscut o serie experimente de arhitectură, multe de bună calitate, menite să păstreze un echilibru sănătos între natură și mediul construit, care s-au încheiat după anii ‘90. Totuși, premisele aceste dezvoltări armonioase încă există.

Pentru Govora, (re)conturarea unui spațiu public de calitate și păstrarea identității la nivelul mediului construit poate însemna un pas decisiv spre atingerea potențialului său.

*galerie foto: Marius Vasile

Ghidul face parte dintr-un proces mai larg de cercetare a istoriei și morfologiei urbane, de înțelegere a mecanismului de formare urbană, de cartare și analiză cu orientare dublă – a fondului construit existent și a potențialului său. Studiul întreprins de Studiogovora nu este doar despre inventariere, ci și despre identificarea oportunităților prin care spațiul urban și-ar putea redobândi vitalitatea și atractivitatea în ceea ce privește atât vizitatorii, cât și rezidenții. Munca noastră s-a desfășurat pe paliere diferite – coordonare de actualizări topografice și relevarea existentului cu ajutorul tehnologiei (scanări), discuții cu diverși proprietari privați pentru a decide care sa fie strategia noilor funcțiuni care să apară în oraș, studii istorice, expertize, cercetarea de arhivă, analiza contextului politic, social și economic în diferite perioade ale timpului, cartări și strategii, toate dublate de o negociere continuă cu administrația locală. Ghidul reprezintă un instrument valoros într-o etapă intermediară a schimbării de direcție de la cercetare la intervenție, propunând elemente de strategie pentru oraș.

Pornind de la o analiză amănunţită a caracteristicilor clădirilor tipice pentru zonă, a ansamblului istoric balnear şi a spaţiului public, ghidul descrie fiecare tip de element arhitectural care intră în alcătuirea unei construcții: fațade, tâmplării, ornamente, balcoane și terase, învelitori etc. extinzându-se până la amenajarea curții și relația cu peisajul. Ghidul trasează un set de reguli de intervenție, care să pună accent în primul rând pe valorile și identitatea pe care stațiunea le are deja, prin patrimoniul său. Astfel, ghidul identifică și promovează elemente valoroase existente și le pune în contextul local și regional – sugerează atât soluții de remediere și reparare a elementelor constructive existente, cât și variante de materiale și intervenții contemporane în acord cu specificul arhitectural existent. În ghid, facem adesea referire la ceea ce este „specific” și ceea ce este „nespecific”. Am definit acești termeni nu în sensul de „tradițional”, ci mai degrabă ca sumă a valorilor regăsite pe parcursul acestei analize, ca aspecte esențiale pe baza cărora Govora și-a construit o identitate urbană. Studiul nu se rezumă strict la scara orașului, ci este un studiu comparativ în interiorul categoriei mai largi a stațiunilor balneare românești, deoarece, evident, toate stațiunile se raportează la o istorie comună și la o tradiție care provine din funcțiunea principală a termalismului.

Pe lângă conținutul tehnic, în paginile ghidului se găsesc și noțiuni generale despre stațiune și istoria sa. Ghidul descrie contextul mai larg al stațiunilor balneare la nivel național – pe de-o parte, atenția autorităților încă de la înființare pentru a transforma stațiunile balneare românești în exemple de localități cu cel mai înalt standard de sănătate publică și calitate arhitecturală și peisageră, prin impunerea unor reglementări urbanistice restrictive, iar pe de altă parte – contextul general actual, nefavorabil, al orașelor românești în declin, care lasă stațiunile balneare într-o stare vulnerabilă și, în același timp, ofertantă arhitectural.

*foto: Andrei Mărgulescu

Ghidurile de bune practici fac parte din categoria cea mai neglijată în practica administrativă și profesională din România, care acordă atenție doar documentelor din parcursul oficial cu caracter de normă sau lege, ignorând asumarea politică, civică și administrativă pentru politici locale. Ghidurile completează documentele oficiale de planificare, care rareori prezintă potențialul și soluții, nereușind să comunice valoarea culturală într-un mod accesibil celor care le utilizează și gestionează. De aceea, Ghidul a fost prezentat Primăriei, Consiliului Local Băile Govora și Direcției Județene pentru Cultură Vâlcea în diferite ocazii. Autoritățile și-au arătat recent interesul de a prelua Ghidul ca set de recomandări oficiale, care să fie sprijinite și monitorizate de o comisie locală de urbanism nou înființată. Dincolo de a avea un îndrumar pentru întreținerea construcțiilor sau pentru proiecte mai ambițioase, considerăm importantă deschiderea discuțiilor în cadrul comunității despre moduri de intervenție care să țină cont de specificul orașului. Se pot naște din această dezbatere o multitudine de idei sau inițiative, iar conștientizarea valorii mediului construit va conduce în mod natural la respectul față de acesta prin lucrările întreprinse de fiecare proprietar.

*extrase din carte

Ghidul este disponibil gratuit pe site-ul Studiogovora:
govora.studio/ghid

Proiect susținut de Ordinul Arhitecților din România din timbrul de arhitectură.

Cartea în varianta tipărită va fi prezentată joi, 27 aprilie 2023, la Casa Mincu și va fi însoțită de o expoziție a contextului arhitectural din Govora. Mai multe informații vor fi disponibile pe site-ul govora.studio și pe pagina Facebook Studiogovora.

Studiogovora este un grup de inițiativă civică a cărui atenție este îndreptată către Băile Govora – loc cu un puternic specific identitar, care păstrează cartierul balnear original și numeroase clădiri istorice relevante pentru evoluția sa istorică. Starea actuală a stațiunii afectează nu doar imaginea urbană și activitatea turistică, ci și percepția comunității asupra moștenirii sale culturale.

Studiogovora a fost creat în 2019 cu scopul de a documenta moștenirea culturală a Govorei și de a dezvolta proiecte pentru revitalizarea acesteia. Colectivul lucrează cu autoritățile locale, antreprenori și membri ai comunității locale, precum și cu profesioniști din diverse domenii, pentru a defini și implementa o viziune comună care utilizează patrimoniul și identitatea balneară ca instrumente puternice în dezvoltarea orașului.

Intervențiile sunt de obicei punctuale sau temporare, răspândite în tot orașul, având ca scop evidențierea valorilor spațiului construit și ale peisajului, sperând să genereze un impact social și cultural pe termen lung, prin stimularea implicării locale. Activitățile pe care le promovează se împart în trei direcții de abordare:

•  cercetare: studii istorice, analiză morfologică urbană, studii de arhitectură și urbanism, publicații, ateliere, mese rotunde

Una dintre primele mize de la care a pornit ideea unui grup de inițiativă a fost cea teoretică, descoperind că subiectul stațiunilor balneare este unul marginal în domeniul arhitecturii, cu atât mai mult cu cât situația lor a traversat evoluții complet diferite pe parcursul ultimului secol. Govora este un caz reprezentativ și particular în același timp, iar concluziile teoretice rezultate din studiul său ar putea servi pentru această categorie vulnerabilă mai largă a stațiunilor.

Pe lângă studiile proprii, echipa organizează anual întâlniri publice dedicate anumitor subiecte corelate cu proiecte în derulare. Spre exemplu, în 2020 în căutarea unor strategii de intervenție a fost organizată Masa Rotundă: Băile Govora, Patrimoniul ca Resursă, care a reunit pentru prima dată local specialiști, reprezentanți ai administrației locale și reprezentanți ai mediului de afaceri, pentru a dezbate tema revitalizării patrimoniului local.

Ghidul de Bune Practici este, de asemenea, un rezultat al cercetării și studiilor acumulate – un instrument de analiză și o radiografie a fragmentelor ce conturează specificul local, definind acele principii-cadru de edificare care să conserve și să îmbogățească identitatea locului. Ghidul a fost un răspuns teoretic al practicii profesionale locale în încercarea de a restabili coerența spațiului public urban, precum și conservarea relațiilor și elementelor care îl generează.

•  intervenții punctuale și implementarea unor concepte rezultate din concluziile cercetărilor

Orașul poate fi experimentat ca un spațiu vast și fluid în care peisajul și natura joacă roluri importante, iar granițele dintre spațiul privat și cel public sunt adesea estompate. Astfel, reactivarea spațiilor publice este esențială. Studiogovora a propus ca primă intervenție restaurarea singurului foișor istoric păstrat în prezent, ce datează din 1938. Această intervenție a fost fezabilă și a oferit modalități prin care echipa a putut prezenta bune practici – tehnici tradiționale și implicarea comunității. Fragil și degradat în trecut, foișorul este acum restaurat și servește drept spațiu de întâlnire pentru comunitatea locală.

Un alt obiectiv major a fost conservarea Vilei Ivanovici, una dintre clădirile ce datează din perioada înființării stațiunii. Prăbușirea sa ar aduce pierderea unui sistem complex de verande din lemn, elemente valoroase caracteristice arhitecturii balneare din România. Intervenția de urgență a fost realizată în colaborare cu autoritățile locale și o parte din finanțare a fost strânsă printr-o campanie de crowdfunding.

•  acțiuni de voluntariat și implicare participativă

În acord cu viziunea sa, Studiogovora organizează un eveniment anual – Zilele Arhitecturii Balneare la Govora – pentru a implica atât comunitatea, cât și turiștii în activități culturale care stimulează utilizarea spațiilor publice. Programul include tururi ghidate gratuite în parcul balnear și centrul istoric, expoziții în aer liber, concerte, seri de film în parc și în cazinoul istoric, precum și spectacole de video mapping pe cele mai importante clădiri istorice, oferite de colectivul festivalului Amural.

Este un proces pe termen lung menit să sporească impactul inițiativei adresându-se oricărui tip de public și să stabilească un raport de colaborare între mai multe entități care ar putea conduce la reactivarea clădirilor valoase.

Echipa

…Studiogovora este formată din Ștefania Hîrleață, Irina Leca, Catinca Mănăilă, Roxana Mazilu, Bianca Oneață și Radu George Tîrcă. Radu și Ștefania sunt arhitecți și doctoranzi în arhitectură. Au început să studieze evoluția și patrimoniul stațiunii în 2019, în timpul proiectului de diplomă la Universitatea de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu. Irina este istoric de artă și manager cultural, cu un master în managementul patrimoniului la Central European University, și s-a alăturat echipei în 2020 ca manager de proiecte. Catinca a absolvit și ea același master la CEU, cu focus pe istorie urbană. S-a alăturat echipei în 2021 și se ocupă de interpretarea, promovarea și comunicarea patrimoniului arhitectural. Roxana este specialist în comunicare cu experiență de peste 15 ani în presa scrisă, în proiecte sociale și de protecția mediului și autoarea platformelor online dedicate cunoașterii istoriei și promovării stațiunii Băile Govora. Bianca este absolventă a masterului de comunicare și gestionare a site-urilor web din cadrul Unistra (Universitatea din Strasbourg) și coordonează implementarea programelor digitale în universitățile participante la programul Erasmus. Bianca și Roxana s-au alăturat echipei în 2022 și, asemenea lui Radu, au crescut în Băile Govora.

Mai multe articole