Privind spre viitor, privind în trecut #3. Conferințe susținute de Magda Lipska și Adam Czirak
luni, 25 martie 2019, ora 19:00 @ Rezidența Scena9, strada I. L. Caragiale nr. 32, București
acces liber, eveniment în limba engleză
Institutul Prezentului (IP) continuă seria de conferințe Privind spre viitor, privind în trecut. al treilea eveniment fiind dedicat întrebărilor deschise de istoriile recente ale performance-ului în arta est-europeană, care incită la o chestionare teoretică a paradigmelor de interpretare ale acestui mediu artistic. Cele două conferințe pledează în favoarea unei recitiri contextualizate a artei performance-ului din regiune, dezvăluind temporalitățile materiale, precum și tendințele politice și sociale ale unui locus în interiorul căruia au apărut aceste mișcări.
Conferințele analizează culoarul socio-temporal coregrafiat de practicile performative, mărturisindu-și recursul la o serie de strategii orientate social și critic, și sugerează forme inedite de acțiune și intervenție. Totodată, ele afirmă necesitatea deplasării interesului și spre termenii operativi evidențiați de istoriile performance-ului din Europa de Est și de relația acestora cu o serie de teorii ancorate în realitățile locale.
MAGDA LIPSKA. OAMENII PE PRIMUL LOC:
Arta performance-ului și Open Form Theory la Oskar Hansen
Open Form Theory, manifestul omonim al arhitectului Oskar Hansen, a fost publicat în Przegląd Kulturalny [Revista de cultură] în 1959. În acest text, Hansen milita în favoarea unei noi arte, „o artă a timpului nostru”, pe care el o denumea „arta evenimentelor”. În această prezentare voi discuta principalele premise ale teoriei lui Hansen și voi arăta cum ea a fost transformată ulterior într-un instrument de educare a artiștilor la Academia de Arte Frumoase din Varșovia, unde a fost profesor între 1950 și 1983. Transmisă unei generații mai tinere de artiști, Open Form Theory a evoluat devenind o artă a acțiunilor performative pentru care timpul, spațiul și participarea altor oameni, adesea simpli trecători, erau de o importanță crucială. Metoda de predare a lui Hansen i-a influențat nu doar pe propriii săi studenți, ci a fost transmisă apoi, prin elevul său, Grzegorz Kowalski, și generațiilor de artiști tineri, transformîndu-se, după cum voi argumenta, într-o artă a performance-ului puternic înrădăcinată în contextul social și politic local.
Magda Lipska este curator și teoretician al artei. A studiat Științe Culturale la Universitatea din Varșovia și la Universitatea Humboldt din Berlin, și Teoria Artei Contemporane la Universitatea din Londra, Goldsmiths College. Din 2008 este curator la Muzeul de Artă Modernă din Varșovia. Printre proiectele sale curatoriale recente se numără: Niepodległe: Women, Independence and National Discourse (2018), Danwen Xing. A Personal Diary (2017), Lest the Two Seas Meet (2015), curatoriat împreună cu Tarek Abou El Fetouh și After Year Zero (2015), curatoriat împreună cu Anselm Franke, Annett Busch și Heidi Ballet. Este co-fondatoare, împreună cu André Lepecki și Marta Dziewanska, a programului Points of Convergence. Performance and Contemporaneity — un program de cercetare dedicat teoriilor și genealogiilor performance-ului în context global.
*Credit imagini: Oscar Hansen și studenţii Academiei de Arte Frumoase din Varșovia, Joc vizual la Skoki, 1972. Fotografie de Wiktor Gutt și Waldemar Raniszewski. Prin amabilitatea lui Wiktor Gutt. // Petr Štembera, Dormind în copac, 1975. Fotografie alb-negru. Prin amabilitatea Colecţiei Kontakt Viena.
ADAM CZIRAK. „Numai să nu fii prea mult tu însuți!”
Politici performative în fostul Bloc Estic
În ultimii ani, atît artiștii, cît și cercetătorii din domeniul performance-ului au identificat o strategie critică în cazul gesturilor de izolare, în lucrările în care nu se întîmplă nimic sau în coreografiile în care performerii stau nemișcați. Toate aceste acțiuni subminează sau sabotează semnificația hegemonică a mobilității, a mișcării și a productivității ca semne ale unei cinetici moderniste: Figura lui Bartleby și credoul lui, „prefer să nu fac asta”, cunosc o nouă renaștere; omul stînd în picioare, nemișcat din piața Taksim devine o figură emblematică a protestelor cu caracter politic, iar performance-ul lui Mladen Stilinović din 1978, Artistul la lucru, în care acesta a tras un pui de somn, aducînd un omagiu lenei, a devenit, în urmă cu trei ani, subiectul principal al monografiei Bojanei Kunst, intitulată Artist at Work, în care autoarea se axează pe posibilitățile de subminare a producțiilor artei capitaliste în zilele noastre. În această intervenție, voi prezenta și analiza mai multe proiecte istorice care au prefigurat, de-a lungul timpului, gesturile performative de izolare, pe care le regăsim de multe ori în cadrul scenelor performative din fostul Bloc Estic. Artiștii „din spatele Cortinei de Fier”, dornici să se bucure de cîteva clipe de independență politică sub socialism, au descoperit aceste gesturi în stări de neputință și inconștiență: în performance-uri în care dorm, stau tăcuți sau nemișcați în spațiul public. Deși toate aceste manifestări denotă o pierdere a suveranității și a inițiativei și par, la o primă privire, apolitice, numeroși artiști au reușit, totuși, să se folosească de ele pentru a-și formula astfel critica la adresa represiunilor politice practicate în epoca lor. Putem să privim aceste intervenții nu atît ca pe niște atacuri la adresa sistemului, cît ca pe niște încercări de expunere a condițiilor și regulilor de autodeterminare. Ce forme de autonomie putem detecta în momentul în care refuzăm comunicarea, conștiința și mișcarea? Ce efecte promit să aibă aceste modalități melancolice de angajare în politicile performative?
Adam Czirak este asistent universitar la Departamentul de Studii Performative din cadrul Universității Libere din Berlin. Lucrarea sa de diplomă are ca temă practicile vizuale participative în domeniul artelor bazate pe intersubiectivitate. Deține un doctorat în studii teatrale. Cercetările sale se axează pe estetica teatrului contemporan, cultura vizuală, dramaturgia și arta performance-ului în neoavangarda est-europeană. Este coordonatorul rețelei internaționale „Arta acționistă în spatele Cortinei de Fier” (www.aktionskunst-jenseits.de), susținută financiar de Fundația Germană pentru Cercetare. În februarie 2018 a participat la curatorierea amplei expoziții Left Performance Histories, găzduită de Galeria ngbk din Berlin. Din 2012 lucrează și ca dramaturg în cadrul producțiilor performative ale lui Naoko Tanaka.
*Fb event
Privind spre viitor, privind în trecut #3 este parte a proiectului Prezență, ritual, afect: Către o antropologie a mișcării.
Proiect cultural co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național. Parteneri: Rezidența BRD Scena9/ Fundația9, CEREFREA/ Villa Noël. Identitate eveniment: Sebastian Pren.
IP — Institutul Prezentului este o platformă de cercetare și resurse artistice în domeniul culturii vizuale și performative creată de Ștefania Ferchedău și Alina Șerban. Centrat pe artiști și istoriile lor personale, pe experiențe determinate temporal și forme de (auto)arhivare, Institutul examinează diverse practici și situații din trecutul recent pînă în prezent din perspectivă transnațională și transculturală.
URMEAZĂ în seria Privind spre viitor, privind în trecut:
Artist talk Vera Mantero, 23 mai 2019, în conexiune cu atelierul susținut de coregrafa portugheză la București sub titlul “Collegium: Vera Mantero”. Mai multe detalii sînt disponibile la institutulprezentului.ro.
