Născut la Łódź, în Polonia, și format în spiritul designului de bijuterie, Prof. Sławomir Fijałkowski a transformat parcursul său într-o explorare constantă a granițelor dintre artă, design, modă, meșteșug și tehnologie. De-a lungul a peste trei decenii, Fijałkowski a devenit un creator apreciat la nivel internațional, un curator vizionar și un profesor dedicat, conducând Experimental Design Studio la Academia de Arte Frumoase din Gdańsk.
Text, interviu: Alexandra Bujeniță
Prezent pe scene importante, de la târgurile de bijuterie din Basel, Milano sau Tokyo până la competiții de avangardă precum cea de la Legnica, Sławomir Fijałkowski își definește practica printr-o dublă tensiune: între designul industrial, cu rigorile și responsabilitățile sale economice, și designul unic, experimental, guvernat doar de propria viziune artistică. Această dualitate, pe care o consideră stimulatoare, îi alimentează constant creativitatea și capacitatea de analiză critică.
Anul trecut, Sławomir Fijałkowski a participat la Romanian Jewelry Week, eveniment care l-a impresionat prin amploare, diversitate și energia scenei locale. La ediția din 2025, el va împărtăși reflecții despre începuturile sale, despre ce înseamnă astăzi „experimental” în design, despre cum se raportează la noile generații de artiști și despre rolul pe care evenimente precum ROJW îl pot avea în redefinirea bijuteriei contemporane din Europa Centrală și de Est.
Interviu
Cum ați ales bijuteria ca specializare, când ați descoperit această pasiune?
Ca de multe ori, totul a început din întâmplare. În timpul studiilor mele de design la Academia de Arte Frumoase din Łódź, am ales această specializare deoarece, spre deosebire de multe alte domenii din modă sau design industrial, oferea o autonomie creativă semnificativă și permitea o influență autorală puternică asupra rezultatului final. Cum am reușit să mă calific la câteva expoziții importante de bijuterie, să câștig câteva premii și să obțin recunoaștere pentru munca mea, drumul era deja trasat — și de aproape 30 de ani merg mai departe, încercând totodată să rămân conectat la marile curente ale culturii vizuale și materiale (de la arhitectură până la design speculativ).
Un element esențial al experienței mele profesionale îl reprezintă activitatea de designer de produs, unde sunt responsabil pentru rezultate economice și unde nu există loc pentru a trata arta ca pe o formă de „auto-terapie”. Nu este, desigur, o traiectorie tipică pentru un artist-bijutier, dar găsesc această dualitate stimulativă: pe de o parte, designul industrial — cu cerințele sale de a răspunde așteptărilor precise ale utilizatorului, de a colabora în echipe, de a coordona procese, de a înțelege strategiile de marketing și constrângerile tehnologice și de a împărți responsabilitatea pentru implementare (chiar dacă aceste sarcini pot fi extrem de solicitante și epuizante); pe de altă parte, există designul unicat — urmărirea necompromisă a creării de obiecte în propriile condiții, indiferent dacă cineva le va cumpăra vreodată. Continui să navighez între aceste două extreme, valorificând punctele forte ale ambelor strategii de design într-un mod sinergic.
Ce înseamnă „experimental” pentru dvs. astăzi și cum evitați ca acest termen să devină doar o etichetă stilistică?
Nu aș asocia termenul experimental cu alegeri stilistice. Pentru mine, are mult mai mult de-a face cu inovația, tehnologia și materialele. Așa încerc să lucrez — ca profesor și ca artist (cea de-a treia identitate, de designer, oferă ceva mai puține oportunități în acest sens). Este, de asemenea, un domeniu unde eșecul este inevitabil. Dacă tragem o paralelă cu știința, multe experimente nu reușesc niciodată, iar drumul de la testare în laborator la un produs viabil poate fi complicat. Așadar, experimental nu ar trebui privit ca o etichetă pentru tendințe estetice, ci ca o abordare metodologică a designului — unde curiozitatea, dublată de o mentalitate praxeologică, este cheia.
*Collection ALL GRAY, rings – titanium + Baltic amber
Cum integrați tehnicile tradiționale cu procesele digitale în propria muncă?
Nu sunt bijutier în sensul tradițional al cuvântului — nici prin formare profesională (deși îmi place să lucrez la bancul de bijutier și nu evit asta), nici prin rutină profesională. Astăzi, mediul meu natural de lucru este CAD/CAM. Cu toate acestea, am o experiență extinsă din perioada de tranziție — am fost odată un maestru al modelării în ceară — deci nu văd trecerea de la meșteșugul manual la cel digital ca pe o contradicție. Sunt pur și simplu instrumente diferite, fiecare necesitând măiestrie. Le folosesc adesea interschimbabil, ghidat — ca orice designer — de principiul eficienței.
Care sunt valorile sau întrebările critice pe care încercați să le insuflați studenților dvs. la Experimental Design Studio din Gdańsk?
În prefața catalogului expoziției DesignLAB : DesignHUB al studioului nostru, pe care îl conduc la Academie, scriam acum zece ani: „Aș dori să le mulțumesc tuturor studenților mei, foști, actuali și viitori, pentru oportunitatea de a studia împreună arta dificilă a uitării (și a învățării din nou, de fiecare dată).” Nimic nu s-a schimbat de atunci. Capacitatea de a uita și de a învăța continuu din nou este cea mai importantă competență pentru designerii contemporani.
*Smartwatch (08.05 – I’m late! Again), bracelet, stanless steel, rubber
Ce schimbări observați la noua generație de artiști bijutieri și ce credeți că ar trebui să provoace mai îndrăzneț?
Există o serie de fenomene care, la început, pot părea amenințătoare: inteligența artificială, designul generativ/parametric/topologic. Toate acestea rescriu în prezent ierarhia priorităților educaționale și domeniile de aplicare ale rezultatelor designului. Încerc să le privesc mai degrabă ca oportunități decât ca amenințări — deși nu am iluzii că eu personal aș putea ajunge mai degrabă o „victimă” decât un beneficiar al acestor schimbări. Ceea ce contează cu adevărat este deschiderea către schimbare, care va fi o realitate inevitabilă pentru generațiile viitoare de designeri (nu doar în bijuterie). Sper doar ca ritmul schimbării sociale să nu limiteze beneficiile progresului tehnologic la un grup restrâns de techno-oligarhi — alimentând și mai mult spirala populismului (cel mai evident în sfera politică). Poate părea o analogie îndepărtată de întrebarea dvs., dar astăzi nu ne putem permite să ignorăm influența proceselor sociale — pentru că, în cele din urmă, impactul lor (sperăm pozitiv, dar uneori negativ) va modela viitorul „industriilor creative” (un alt neologism provocator, dar unul pe care designerii generației mele trebuie să învețe să-l accepte).
Ați fost prezent anul trecut la Romanian Jewelry Week; ce v-a impresionat în legătură cu scena românească și poziția sa în context internațional?
Am fost sincer impresionat de amploarea, calitatea și diversitatea evenimentului. Sincer să fiu, nu am separat lucrările artiștilor români ca ceva distinct (m-am concentrat mai mult pe obiecte decât pe autori), dar acestea s-au prezentat ca exemple solide de artă aplicată, perfect aliniate ADN-ului creativ european. Cred că importanța tot mai mare a evenimentului va contribui din ce în ce mai mult la promovarea nu doar a artiștilor români, ci și a unui cerc mai larg. Anul trecut, în timpul vizitei mele la ROJW, am avut ocazia să văd și o expoziție de lucrări de absolvire ale academiilor și universităților de artă din România (nu îmi amintesc numele locației) și am fost profund impresionat de nivelul și îndrăzneala cu care tinerii artiști interpretează realitatea contemporană — mai ales în artele vizuale.
În ce fel evenimente precum Romanian Jewelry Week influențează sau remodelează direcția bijuteriei contemporane în Europa Centrală și de Est?
La București se simte o energie și o motivație palpabile — în mare parte datorită eforturilor personale ale lui David Sandu și Andreia Gabriela Popescu, deși, bineînțeles, totul depinde în ultimă instanță de oameni, iar rolul lor inspirațional merită recunoscut. Este extrem de valoros că creatorii din această parte a Europei au acum o platformă pentru a-și prezenta lucrările dincolo de contextul local. Simt că în România există încă vaste rezerve de optimism neexploatat și aștept cu interes să văd cum vor evolua edițiile viitoare ale evenimentului. Din păcate, mă tem că în Polonia am pierdut acest avânt. Astăzi, incertitudinea este mai prezentă decât entuziasmul. Tocmai de aceea sper și mai mult în succesul ROJW!!! Poate că, printr-o colaborare mai strânsă între instituțiile din Europa Centrală și de Est, poate apărea un ecosistem mai larg — unul în care bijuteria contemporană din regiunea noastră să fie percepută global ca fiind cu adevărat originală (ceea ce merită pe deplin, la fel cum artiștii coreeni au obținut recunoaștere globală în ultimii ani — lucru evident și la ROJW).
După ani de design, curatoriat, scriere și predare — ce menține practica vie și în evoluție?
Încerc să fiu nu doar un observator critic, ci și un participant activ la schimbare. Desigur, asta cere efort și angajament constant, dar unele lucruri sunt importante, iar altele sunt cu adevărat esențiale — așa că merită să te concentrezi doar pe cele din urmă. După cum spune un proverb budist (popularizat în nenumărate meme-uri): „Viața îți dă doar probleme pe care ești capabil să le rezolvi. Așa că există doar două rezultate — ori faci față, ori nu e problema ta.”
Romanian Jewelry Week VI debutează miercuri, 1 octombrie, ora 18:00, la Biblioteca Națională a României, cu vernisajul oficial, festivitatea de premiere și un preview exclusiv al târgului de bijuterie contemporană ROJW VI, care își va desfășura ediția completă pe 4 și 5 octombrie.
Invitatul special al ediției Romanian Jewelry Week 2025, Sławomir Fijałkowski va fi prezent la București pentru a dezvălui arta bijuteriei și despre secretele industriei. Alături de el expun câștigătorii premiilor ROJW 2024: Yoonjung Choi (Coreea de Sud), Isabelle Azaïs (Belgia) și Antal Zilahi (Israel). Evenimentul reunește și expoziții internaționale de prestigiu, precum SCHMUCKmuenchen și Legnica Jewellery Festival SILVER, dar și colective inovatoare ca AdOC, Precious Collective, Assamblage Contemporary School sau Slovenian Jewelry Week.
Programul complet aici romanianjewelryweek.com
DE PROIECTE
Revistă / publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii
Articol în cadrul ediției „Toamna 2025 – Vara 2026” / Zeppelin/București/Online