Cutia cu articole

DOSAR: Tradiție. Regiune. Acum

Ne plimbăm prin pădure, la Sovata (p. 28). Am vorbit cu Șerban Sturdza despre echilibru și despre faptul că nu crede în restaurare (p. 38). Un dosar cu multe case din lemn (începând cu p. 56) și cu o casă care se  ascunde sub grădină (p.80)

Text: Ştefan Ghenciulescu
Foto: Alexandru Ciubotariu

Mi‑am petrecut primii 26 de ani din viaţă intr‑un bloc modernist din cartierul Buzeşti. La o bună bucată de vreme – după ce atât eu, cât şi părinţii mei am plecat de acolo –, casa, ca şi o bună parte a cartierului au căzut pradă marii operaţii Berzei–Buzeşti. Am susţinut şi promovat în anii care au urmat eforturile de a se păstra ce s‑ar fi putut păstra, dar, incet‑incet, am început să evit zona şi să nu mă mai gândesc la asta. Până de curând, când s‑au întâmplat două lucruri complet separate.

2.100 de metri altitudine. Transport posibil doar cu elicopterul. Buget, evident, mic. Condiţiile extreme au cerut un efort de proiectare ca pentru un obiect de multe zeci de ori mai mare, dar au şi determinat un rezultat cu valoare de model. Refugiul e un echipament de primă necesitate, dar şi un eveniment tehnologic, o intervenţie civilizată, un proces colaborativ şi un ansamblu de gesturi arhitecturale esenţiale.

Ștefan Ghenciulescu: Eco-orice, clădiri inteligente, hot desk, plug-in, co-working, biroul Facebook de Gehry care e o singură casă uriașă etc. Cum se vede dinspre voi, după mai multe zeci de clădiri de birouri în România (și nu doar)?

Călin Negoescu: Noi am avut acest atu formidabil al experienței lui Vlad Arsene, care a lucrat intens în America înainte de a fonda biroul aici. Ceea ce ne-a permis să avem de la început o privire mai clară, și credem și echilibrată, atât din punct de vedere tehnic, cât și economic

Aproape orice se poate reabilita și o construcție oricât de umilă are potențialul de a deveni arhitectură. Chiar și cele mai umile construcții-tip de dinainte de 1990.

Dacă Abruptarhitectura aduna garaje și le recompunea într-o casă lângă București, cei de la Vitamin A au ocupat o porțiune de centrală termică într-un cartier de blocuri din Timișoara.

Mall-urile uriașe și zonele comerciale ca determinanți urbani fundamentali, inclusiv (sau mai ales) în Asia? Nici pe departe. Vă prezentăm Kombini, armata japoneză de magazine minuscule, hiperorganizate și adaptabile

Text & foto: Ştefan Tuchilă

Cum se pot recupera (şi deturna) o construcţie existentă, o tipologie tradiţională, un material umil şi imperfecţiunile construcţiei în România de tranziţie

Proiect: Andreas Heierle, Cristina Trofin
Text & foto: Andrei Mărgulescu

(a) Barometrul locuințelor sănătoase 2016 (Healthy Homes Barometer – HHB) reprezintă cea mai recentă cercetare pan-europeană care investighează experiențele, atitudinile și comportamentul cetățenilor din Europa cu privire la percepția lor asupra stării de sănătate, a gradului de mulțumire oferit de locuință și asupra consumului energetic.

Proiect, text, foto: Barna Lőrincz

Terenul se află la capătul satului Leliceni, într-o zonă de puternică dezvoltare suburbană a orașului Miercurea Ciuc. Mediul construit în jur este unul haotic, un amestec de dezvoltare sălbatică și de ceea ce s-a păstrat din mediul tradițional. Proiectul a fost, în consecință, determinat de o alegere esențială: în locul unei case spectaculoase și autonome, ne-am dorit un obiect reținut și care să se raporteze la niște elemente fixe importante.

(a) Un loc de muncă, dar mai ales un loc de întâlnire și explorare. Spațiul Tarkett România din Platinum Business Center este o combinație dintre un birou și un showroom. Dar e mai mult de atât.

La evenimentul din 6 octombrie 2016, Școlile viitorului, am pus în dialog experiențe și inițiative suedeze și românești, prin personalități care transformă școala din instituție într-o experiență completă a învățării, una care face ca un proces static și greoi să devină dinamic, interactiv și captivant.

Johan Wendt și-a început cariera de antreprenori social în 2008, când a înființat Mattecentrum – o organizație nonprofit care oferă pregătire gratuită la matematică pentru sute de mii de elevi din Suedia, Danemarca și Norvegia, fie online, fie în laboratoare locale de matematică.

Interviu, introducere: Ioana Zacharias Vultur

Richard Scott este un arhitect, artist şi muzician britanic. A absolvit Bartlett (UCL) şi Sci‑Arc (Los Angeles), a lucrat la Universitatea Cornell şi a predat istoria şi teoria arhitecturii la Bartlett (UCL) şi AA School. A obţinut recunoaştere internaţională pentru studio‑ul Surface, pe care l‑a fondat în 1996