Proiect, text, foto: Barna Lőrincz
Terenul se află la capătul satului Leliceni, într-o zonă de puternică dezvoltare suburbană a orașului Miercurea Ciuc. Mediul construit în jur este unul haotic, un amestec de dezvoltare sălbatică și de ceea ce s-a păstrat din mediul tradițional. Proiectul a fost, în consecință, determinat de o alegere esențială: în locul unei case spectaculoase și autonome, ne-am dorit un obiect reținut și care să se raporteze la niște elemente fixe importante.
Astfel, locuința preia forma și proporțiile șurei tradiționale, cu o anvelopă puritană de placaj de lemn de culoare închisă. Chiar și din punct de vedere urbanistic, clădirea se comportă ca o șură, fiind așezată perpendicular pe lungimea lotului, împărțind astfel terenul în curtea din față și grădina din spate.
În același timp, am încercat să o ancorăm între reperele zonei: muntele Șumuleu, biserica satului și monumentul comemorativ deformează și erodează volumul primar. Teșiturile și inciziile evidențiază direcții și creează spații de tranziție între interior și exterior.
Coaja întunecată ascunde un interior luminos și deschis la culoare, chiar dacă lemnul rămâne materialul primar, din care sunt realizate pardoseala, tavanul, mobilierul și ancadramentul ferestrelor. Dimensiunile modeste sunt compensate de golurile mari și de modul în care sunt legate spațiile, majoritatea ușilor interioare sunt, de fapt, pereți glisanți, sistem utilizat și la dulapurile integrate. Ferestrele sunt orientate către aceleași elemente importante ale locului care au transformat exteriorul.
Structura se compune din înveliș și schelet structural din lemn umplut cu vată minerală de 30 de cm. Încălzirea se realizează prin pardoseală la parter și prin perete și tavan în mansardă.
Astfel clădirea este „ancorată” între reperele zonei, elemente care influențează forma casei erodând volumul primar. Acest volum se identifică cu forma și proporțiile șurei tradiționale, cu o anvelopă puritană de placaj de lemn de culoare închisă. Chiar din punct de vedere urbanistic, clădirea se comportă ca o șură, este așezată perpendicular pe lungimea lotului, împărțind astfel terenul în curte și grădină.
Arhitectul este și beneficiarul casei, iar proiectarea de specialitate și execuția au rămas tot în familie, meșterul multilateral fiind tata. Putem deci spune că s-a folosit o modalitate tradițională de construire prin care au fost utilizate pe deplin competențele celor apropiați și materialele locale.
Realizată pe structură scheletară de lemn, casa are pereții izolați cu vată minerală de 30 de cm. Sistemul de încălzire este prin pardoseală la parter și prin perete și tavan în mansardă.
În contrast cu coaja exterioară spațiile interioare sunt deschise la culoare. Dimensiunile modeste al încăperilor sunt lărgite de lumina abundentă și de întredeschiderea spațială.
Ușile interioare aproape dispar prin folosirea segmentelor de pereți glisanţi, sistem utilizat și la dulapurile integrate. Și în interior lemnul este materialul primar, din care sunt realizate pardoseala, tavanul, mobilierul și ancadramentul ferestrelor.
Relaționarea casei cu mediul înconjurător este realizată cu două mijloace: din interior, golurile sunt orientate spre elementele importante a locului cum ar fi muntele Sumuleu, biserica satului sau monumentul comemorativ; 
din exterior, aceste elemente au efect asupra clădirii, ele deformând volumul simetric al casei. Aceste teșituri evidențiază direcții, creează spații de tranziție între interior și exterior.
Info, credite:
DE PROIECTE
Casa LK
Autor: Barna Lőrincz – Atelier A2
Structura: Csaba Lőrincz
Instalații: Lajos L. Lőrincz
Execuţie, finisaj: Lajos K. Lőrincz
Loc: Leliceni 58J, jud. Harghita
