Este istoria unei case ridicate la 1900 într-un București cu un alt aer și cu alte valori. În tot acest timp casa a fost un martor tăcut, a trecut prin istorie aproape anonim, a prins două războaie, câteva schimburi de generații și orânduiri, cutremure și transformări ale orașului.
Proiect, text: Alexandru Călin
Foto: Marius Vasile
Am găsit-o ca pe un pacient muribund și stingher a cărui soartă ar fi putut fi similară cu a multor alte asemenea care au dispărut la fel de anonim lăsând loc unui București cu siguranță mai agitat, mai haotic, lipsit de repere și memorie.
*situația existentă – imagine desfășurată lungă & scurtă
Până la urmă a devenit o poveste a unor întâmplări și întâlniri fericite, derulate cu răbdare și pasiune, uneori cu neliniștea de a nu vedea capătul, cu situații neprevăzute și rezolvate din mers, cu suspans și uimiri, cu eșecuri dezarmante și bucurii de final. Martor discret, s-a încăpățânat să reziste și să privească mai departe orașul. De acum încolo, o va face, sperăm, într-un mod mai sănătos, mai demn și în straie ceva mai noi, pe măsura vârstei și demnității sale.
Puțină istorie
Imobilul se situează în zona centrală a Bucureștiului, la intersecția străzii Coandă cu strada Vasile Alecsandri. L-am găsit înscris în Lista Monumentelor Istorice a municipiului București, la poziția 220, având codul B-II-m-B-17946, la adresa „str. Alecsandri Vasile 13 sector 1”, datare „1900”. Autorizația de Construire a cărei copie se găsește la Arhivele Naționale ale României o menționează ca locuință privată. Proprietarul inițial al construcției a fost o anume Maria Rădulescu, însă numele arhitectului și al antreprenorului sunt momentan necunoscute. Din punct de vedere arhitectural și stilistic, casa poartă trăsăturile casei-vagon urbane și ale eclectismului de factură academică specific sfârșitului secolului al XIX-lea și începutului de secol XX.
Planul clădirii cu beci parțial, parter și pod are forma literei L. Dintr-un hol de distribuție central se accede în patru camere (salon, iatac, dormitor, cameră), respectiv într-un coridor amplasat în lungul limitei de proprietate de pe latura sudică. Pe această latură se mai găsesc două camere. La jumătatea secolului XX, în urma unor intervenții de consolidare, s-a construit și garajul. Din punct de vedere arhitectural pentru acest corp au fost preluate elemente decorative ale locuinței (cornișa, asize) și s-a ales aceeași culoare pentru zugrăveala exterioară. Introducerea garajului a condus, ulterior, la remodelarea capătului vestic al casei, zona fostei latrine. A apărut, în acest sens, un acces secundar între locuință și garaj.
-
+3
*planuri
Elementul distinctiv al fațadei principale este foișorul din lemn, bogat ornamentat. Nu am putut identifica momentul în care acesta a fost închis cu sticlă, în spatele structurii din lemn.
Ornamentele fațadelor sunt caracteristice pentru eclectismul de ansamblu: soclu profilat, asize, ancadramente cu cornișă și consolete, lezene cu capitel ionic etc. La partea superioară a fațadelor, sub streașină, există o friză decorativă, împărțită în casete dreptunghiulare vopsite în aceeași culoare cu tâmplăriile, al căror ritm este în concordanță cu pasul căpriorilor.
*Foișor, lucarnă, garaj. Tot ce s-a putut păstra, s-a păstrat
Pe zona centrală, această friză este mai înaltă. O casetă dreptunghiulară cuprinde inscripția „1900” – anul construirii imobilului.
Starea de conservare a construcției la data demarării proiectului era precară, astfel că s-au impus intervenții de consolidare și restaurare. Nu au fost identificate componente artistice de valoare la interior; valoarea sa constă în ornamentația bogată a fațadei principale și în proporțiile generale ale spațiilor interioare și ale volumului.
-
+13
*galerie foto cu situația existentă
Intervenție discretă
Am crezut pe tot parcursul proiectului că orgoliul profesional ar trebui să facă un pas înapoi și să lase loc unor gesturi atente, temperate, similare poate unei operațiuni mai degrabă chirurgicale – o redescoperire –, tratate și o ușoară scuturare de straturile care s-au așezat conjunctural și vremelnic.
Astfel ne-am propus să păstrăm cu orice chip regimul de înălțime existent, să restaurăm și să completăm acolo unde a fost cazul elementele arhitecturale caracteristice ale fațadelor (dimensiuni goluri, sistem decorativ, inscripția „1900” de deasupra accesului principal), precum și efectuarea unor mici intervenții de corectare a planimetriei, eliminând modificările nocive aduse casei în a doua parte a secolului XX. În acest sens toate intervențiile neadecvate făcute în timp asupra monumentului istoric (finisajele interioare, închideri de goluri cu zidărie, compartimentări parazitare etc.) au fost îndepărtate.
Au fost necesare și intervenții de natură structurală. S-au executat lucrări de reparații prin injectări, matări și cămășuieli locale ale fisurilor existente în pereții de zidărie și ale acelora care au apărut după decopertarea tencuielilor. S-au reparat zone afectate de umiditate la nivelul demisolului și s-au stopat infiltrațiile care au dus la apariția lor. Au fost inspectate și înlocuite elementele de lemn subdimensionate sau necorespunzătoare ale podului și similar elementele de lemn degradate din structura logiei.
Planșeul din lemn existent, în stare precară, situat între parter și mansarda (pod), a fost înlocuit cu un planșeu nou, din beton-armat, soluției de consolidare propuse în urma expertizei tehnice. Conform aceleiași soluții propuse, pereții interiori ai parterului au fost cămășuiți local. Au fost refăcute cu această ocazie toate finisajele interioare. Profilele și scafele de la partea superioară a pereților sunt restaurate și completate conform modelului original. În aceeași manieră au fost tratate și medalioanele decorative din ipsos de deasupra ușilor care au fost fie refăcute, fie completate conform modelului original.
Reparare, completare, înlocuire
Tâmplăriile exterioare – dispărute sau degradate aproape în totalitate – au fost refăcute conform modelului original, din lemn masiv. Am propus tâmplării duble, prevăzute cu geam termoizolant la fața interioară.
Ușa principală a putut fi păstrată și reparată, la fel ca tâmplăriile interioare din lemn masiv și parchetul existent.
O intervenție importantă s-a făcut în zona scării de acces spre subsol respectiv spre mansardă. Scara din lemn, degradată și extrem de incomod rezolvată a fost redesenată și înlocuită în totalitate cu o scară nouă cu trepte și contratrepte din lemn masiv.
Refacerea / revizuirea șarpantei s-a făcut fără modificarea volumetriei și a percepției vizuale a clădirii din exterior pe care am considerat-o încă de la început esențială. Învelitoarea existentă, degradată, s-a înlocuit cu o învelitoare nouă, conform modelului original, însă din zinc în loc de tablă zincată. Profilele ornamentale ale învelitorii au fost restaurate / revizuite acolo unde s-a putut ori au fost redesenate și înlocuite cu elemente similare. Finisajele și ornamentele exterioare au fost recuperate și, acolo unde nu a fost posibil, au fost refăcute conform modelului original cu materiale compatibile cu statutul de monument istoric al construcției. Treptele exterioare aferente accesului au fost, de asemenea, restaurate.
*Reparare, înlocuire, completare. Până și cei doi ursuleți din piatră ce flanchează intrarea și-au primit fragmentele lipsă
Împrejmuirea s-a reconstituit conform modelului original (cu ușoare adaptări pentru poarta nouă propusă). Nu este vorba doar despre o refacere a desenului, ci și despre material – fierul forjat și de asamblarea de tip istoric – prin nituri.
Un element de neignorat astăzi este echilibrul termic și energetic al clădirii. Împreună cu clienții pasiunea, fermitatea și deschiderea cărora au contat enorm în rezultatul final: am decis să eliminăm din start termoizolarea convențională a pereților exteriori. A fost în schimb folosită o tencuială termoizolantă ce nu a distrus proporțiile casei, a permis folosirea unor ornamente de tip tradițional etc.
Terenul a fost sistematizat și amenajat, urmărindu-se punerea în valoare a casei, dar și funcțiunea de locuință unifamilială, la fel ca la început. A apărut astfel o mică grădină ce păstrează inclusiv cei doi arbori prezenți la momentul începerii lucrărilor, iar aleile propuse în fata locuinței au fost executate cu piatră cubică din granit.
Info & credite
DE PROIECTE
Loc: București, Str. Constantin Coandă nr.30
Arhitectură: Space Casuals – Alexandru Călin
Colaboratori:
Studiu istoric și consultanță restaurare: Andrei Atanasiu (abral.ro)
Project management: Radu Mirescu
Structură: Daniel Purdea (mirogrup.ro)
Instalații: Vlad Mareș (vladalex.ro)
Injectări și protecție hidrofobă: Gabriela Carpov (artprotect.ro)
Dirigenție de șantier: Dan Lăcătuș
Constructor: Virgil Baciu (valconroofs.ro)
