Vederi Încântătoare. Urbanism și arhitectură în turismul românesc de la Marea Neagră în anii ‘60–‘70

10 octombrie–23 noiembrie 2014
Sala Dalles, Muzeul Național de Artă Contemporană
Bd. Nicolae Bălcescu nr. 18, București / Program: miercuri – duminică 10 – 18

Deschidere: Joi, 9 octombrie, ora 19.00

Curatori: Kalliopi Dimou, Sorin Istudor, Alina Șerban

vedere din olimp

* Foto: Petre Dumitrescu, Olimp, 1973; prin amabilitatea Agerpres

Vederi Încântătoare este prima expoziție dedicată unuia dintre cele mai coerente și inovative proiecte ale modernității postbelice în arhitectura românească – planificarea în scopuri turistice a litoralului Mării Negre în perioada anilor ‘60 și ‘70. Neavând pretenția de a aborda în mod exhaustiv proiectul litoralului românesc, traseul expozițional surprinde rolul pe care ampla sistematizare și dezvoltare arhitecturală l-a jucat în articularea unei noi viziuni a modernității de tip socialist, reflectând în mod direct asupra reprezentărilor implicite pe care arhitectura de loisir le-a proiectat în spațiul vizual și social al epocii.

Vederi Încântătoare propune o nouă lectură a identității vizuale și simbolice a litoralului românesc al Mării Negre plasând arhitectura în centrul unei culturi vizuale specifice epocii, esențială deopotrivă în înțelegerea politicilor turistice locale și a experienței modernizării. Astfel, expoziția își extinde cadrul de cercetare dinspre politicile spațiului către politicile imaginii, revizitând cele mai importante lucrări ale acestui laborator arhitectural între 1957–1973.

Urmărind efectul de mise-en-scène al arhitecturii de loisir, cadru sensibil de interacțiune între discursul dezvoltatorului (statul), al arhitectului și al utilizatorului (turistul), expoziția înregistrează modul în care arhitectura timpului liber este integrată mecanismului oficial de promovare a narațiunilor de succes ale socialismului autohton. „Noua obiectivitate” reafirmată de discursul arhitectural este secondată în planul reprezentării vizuale de limbajul seducător al expresiilor formale, de claritatea și expresivitatea designului. În acest fel, arhitectura de loisir, ca teritoriu vizual autonom, reușește să redefinească convențiile de citire ale ideilor modernității în plan local, fără a le limita la un set de proceduri și tehnologii, readucând în subsidiar, prin varietatea de tipologii și prin estetismul soluțiilor constructive, tema arhitectului ca autor.

Experiența litoralului este un episod important al modernității postbelice românești ce trebuie analizat în contextul cadrului organizat de petrecere a timpului liber, a raționalizării consumului, a condițiilor particulare de mobilitate ale turistului. Dincolo de complicata interdependență dintre preocupările ideologice, politicile de dezvoltare ale statului și practicile arhitecturale, proiectul subliniază integrarea programului arhitecturii de loisir din România într-un discurs transnațional, examinând difuzarea conceptelor și principiilor modernismului de tip occidental în economia și realitatea socialistă și modul lor particular de aplicare.

Explorarea expresiilor seducătoare ale arhitecturii litoralului și impactul turismului de masă asupra societății pornește de la o lectură atentă a microcosmosului socialist, descriind diversele practici de reprezentare ale arhitecturii (spațiu de recreere colectivă și decor al utopiei socialiste) și pragmatismul economic (politicile turistice ale anilor ‘60 și ’70, atenția acordată tehnologizării și industrializării).

Designul expoziției de la Sala Dalles este conceput în formatul unor sateliți expoziționali ce cuprind fotografii de arhivă, o selecție de studii de caz – tipologii arhitecturale și planuri asociate cu o serie de referințe vehiculate de ambele părți ale Cortinei de Fier, interviuri, filme de propagandă, alături de lucrările artiștilor Ion Grigorescu și Nicu Ilfoveanu.

Proiect organizat de Asociația pepluspatru.
Expoziția, precum și publicația și seminarul care o însoțesc sunt realizate cu sprijinul Muzeului Național de Artă Contemporană București, Graham Foundation for Advanced Studies in the Fine Arts, Fundația ERSTE, Ordinul Arhitecților din România din timbrul arhitecturii, Ordinul Arhitecților Filiala Teritorială Dobrogea, Institutul Cultural Român, Uniunea Arhitecților din România – Arhiva de imagine a revistei Arhitectura, Atlas Corporation, Printman SRL, Square Media, Crama Corcova.
Proiect cultural finanțat de Administrația Fondului Cultural Național.
Parteneri media: Agerpres, Zeppelin, Arhitext, Igloo, arhiforum.ro, feeder.ro, Șapte Seri, Radio France Internationale

Eveniment conex
Seminarul: Amplasarea modernității în regiunea Mării Negre. Întâlniri transculturale, hărți ambivalente și arhitectura timpului liber
Muzeul Național de Artă Contemporană
Str. Izvor, nr. 2–4, Palatul Parlamentului, aripa E4, București, intrarea prin Calea 13 Septembrie

Marți, 4 noiembrie, ora. 17.00
Participanți:
Elvan Altan, Facultatea de Arhitectură, Middle East Technical University (METU) Ankara; Irina Băncescu, Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” București; Anke Hagemann, Habitat Unit / International Urbanism and Design Department of Architecture, Technische Universität Berlin; Olga Kazakova, Research Institute of Theory and History of Architecture and Town Planning, Moscova; Carmen Popescu, Istoria Arhitecturii, Universitatea Paris I – Sorbonne; Michael Zinganel, Stiftung Bauhaus Dessau, Academia de Arte Viena.
Moderat de: Ana Maria Zahariade, Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” București.

Curatorii expoziției ar dori să mulțumească următorilor pentru sprijinul necondiționat acordat în realizarea acestui proiect: Alexandru Bălan, Miruna Berindei, Corina Bucea, Christine Böhler, Anca Borgovan, Radu Calotă, Maria Derntl, Teodor Frolu, Kemal Ghengiomer, Dinu Gheorghiu, Ruxandra Gheorghiu, Irina Ghioca, Marina Hasnaș, Irina Iacob, Nicu Ilfoveanu, Iuliana Maxim, Rodica și Alexandru Panaitescu, Cristian Popescu, Gabriel Rădulescu, Octavian Ruse, Monica Sebestyen, Victor Sebestyen, Irina Tulbure, Vasile Țelea, Raluca Velisar.

www.mnac.ro

1