10 și 11 octombrie 2020 – Parcul Natural Văcărești, București, acces dinspre Asmita Gardens
Delta Văcărești nu e un spațiu cultural. Nu e nici teritoriul cuiva și nici spațiul nimănui. E undeva între lucrurile astea. Delta Văcăresti e greu accesibilă tocmai pentru că e greu încadrabilă în ceva: e deltă dar nici măcar apa nu prea mai e, e o bucată nestăpânită de spațiu, e teritoriul nimănui, sunt boscheți și coclauri, a fost casa unei familii ce a locuit 18 ani acolo și a fost locul în care s-a dărâmat un cartier acum 30 de ani. În același timp vegetatia e spectaculoasă, trestia, papura și sălciile ne conturează un peisaj de deltă. Oricum am încerca să o numim, odată ce trecem digul și coborâm în spațiul ce ar fi putut fi un lac într-un alt prezent, ne transpunem parcă într-un univers în care toate posibilitățile se întrepătrund, și orice așteptare despre locul ăsta e departe de a fi satisfăcută.
Sâmbătă și duminică, TTBB (TechnoTransaBodyBeats) ne invită la o serie de intervenții performative în delta Văcărești, astfel:
Sâmbătă
16:00-17:00 la 21 de grade
17:00-19:00 partylovestuf cu Sillyconductor
20:00-21:00 în curand și pe ecranele voastre jegoase
Duminică
16:30-17:30 land|e|scape
18:00-19:30 natura scenei în scena naturii
….LA 21 DE GRADE
Intervenție în spațiu prin limbaj. O inducție hipnotică. O invitație pentru participanți, corpuri umane, să găsească o poziție confortabilă pe digul de ciment de 5m, din Delta Văcărești și să încorporeze corpurile non-umane din proximitate, plantele invazive care cuceresc liniștite cimentul.
● Accesul se face dinspre complexul Asmita Gardens. ‘Gradenele’ le găsiți în stânga. Vă rugăm să aduceți cu voi o pereche de căști. Dacă nu aveți, avem noi o boxă portabilă pentru audiție.
Vlad Brăteanu
….PARTYLOVESTUF
Sillyconductor preia și prelucrează impulsurile electrice de la stufăriș, cărora le adaugă beat techno pentru o petrecere improvizată împreună. La fel ca plantele, care pentru reproducere și înmulțire se deschid prin forma lor cu totul mediului în care sunt, într-o orgie cosmică în care relaționarea cu alte specii este esențială, ne vom deschide și noi, prin dans, către ce există. În partylovestuf explorăm energia vitală ce deschide și creează și vom dansa alături de plante pe muzica produsa de ele. Ne imersăm într-un peisaj cu oameni și natură. Devenim ce e în jur.
Găsiți un loc în mijlocul stufărișului, un loc bun din care puteți începe să dansați. Atenție să nu călcăm stufărișul, stăm cu grijă în el. Ascultăm sunetul trestiei, mediat de tehnologia adusă de Sillyconductor și petrecem.
Partylovestuf este un prototip de petrecere, o instalație participativă ce durează aproximativ o oră.
gazdele voastre de sâmbătă vor fi Alina Ardeleanu, Andreea David, Alin Ercau, Renate Dinu, Roxana Ardeleanu, Mugur Grosu, Giles Eldridge si de la distanță Maria Baroncea
….LAND|E|SCAPE
Suntem în peisaj, apoi ne pierdem în el.
Conceptul de peisaj s-a conturat în romantism ca obiect al contemplației estetice în care umanul, ca prezența corporală, era oarecum pasiv. Se vorbea de o exaltare afectivă în fața naturii, de un dramatism care învăluia experiența și corpul, o plasare reverențioasă, observațională în fața ei. Încadrarea naturii și transpunerea ei în compoziții vizuale și ulterior, excesul tehnologic, au accentuat în timp separarea prezenței umane față de experiența naturii. Cu toate acestea, contemplarea peisajului te poate imersa într-un spațiu al nimănui. În TechnoFields peisajul e o (în)depărtare de cadrul socio-cultural, e o apropiere către necunoscutul din spatele ancadramentului antropogen. Aici putem deconstrui individualitatea ca atitudine, și ne propunem să nu aparținem. Aici putem deveni spațiul nimănui. Aici peisajul e ce a rămas neconturat din spațiul antropic. Când te gândești la peisaj și la cum interactionezi cu el, intervine oarecum un sentiment de alienare preexistentă. În intervențiile propuse, corpul se decupează pe sine pentru a se reintegra, replasa, într-un anume fel, în ea. Cum ar fi să te autopercepi ca fiind dintotdeauna acolo, ca și când cuvântul peisaj nu a existat niciodată și nici cuantificarea naturii, ca și când imaginea stufului continuă printr-o articulație meta senzația membrelor tale?
land|e|scape – este o intervenție performativă ce deschide posibilitatea de participare vizitatorilor prin intermediul unor partituri coregrafice (score-uri).
Andreea David, Maria Baroncea, Roxana Ardeleanu, Giles Eldridge, Alexandra Andronic, Mihai Dragomir
….NATURA SCENEI ÎN SCENA NATURII
Aici exista un dig, și panta lui de beton cu 21 grade înclinație. Există vegetație crescută spontan în cei 30 de ani de când a fost abandonat de soarta proiectul construirii unui lac de acumulare. Vegetația a conturat o poiană. Întâmplarea face ca poiana să aibă o formă dreptunghiulară. Suprafața ei față de suprafața pantei de beton e proporțional asemănătoare cu cea ce unei scene de teatru față de gradenele publicului. Noi, oameni a căror principală activitate este să ‘performăm’ am numit aceasta zonă ‘scenă’, și i-am atașat naturii acest concept. O parte din natură s-a trezit într-o buna zi ca fiind scena. Deși, ea poate nici nu știe de asta.
Orice formă de a fi în raport cu natura cunoscută până acum, e anulata doar prin prisma acestei convenții pe care i-o atribui: de a fi scenă. Așadar pornesc odată cu ea, în timpul ei, într-un timp în care eu nu mai exist ca produs cultural-social, ci doar ca simplă formă de viață, nimic mai mult sau mai puțin decât forma ei de viață. Orice referință culturală pe care o am despre ea dispare, făcând loc unei forme de simbioză. Privesc asta ca o formă de simbioză. E o formă de empatie poate. Practic o deschidere totală față de ce e în jur, iar ‘eu’ în raport cu lucrurile e redus spre nimic.
Natura scenei în scena naturii explorează potențialul performativ al conceptului de scenă care îi poate fi atribuită unei poieni dreptunghiulare naturale aflate în delta Văcărești, adiacente pantei digului de beton ce înconjoară delta. Cadrul performativ este o invitație deschisă de a performa în scena naturii.
Cadru conceput de Andreea David și Maria Baroncea
….În Curând şi pe Ecranele Voastre Jegoase, Cleioase, Soioase, Mocirlite sau cum este să fi Muci :
: SwampWater Live Wallpaper :: serie de scurte observații cu privire la omniprezenţa murdăriei vii în mlaştina digitală
Oferim aici un prim ‘zoom in’ pe o stare de alertă declanşată de o fobie nouă şi absolut normală faţă de tot ceea ce te încalecă, tot ce pătrunde, mişună, se zbenguie, tot ce îţi fabrică substanţe neuro-transmiţatoare vrei nu vrei în creier şi pululează pe mai toate suprafeţele din jur. În special pe ecranele tactile și sensibile la degete opozabile aprehensile.
Ștefan Tiron
sunet: Felix Petrescu /Makunouchi Bento https://makunouchibento.bandcamp.com/
Techno|Fields: Roxana Ardeleanu, Maria Baroncea, Andreea David, Florin Flueraș, Sillyconductor, Diana Miron, Cristian Boboescu, Eduard Gabia, Ion Dumitrescu, Vlad Brateanu, Giles Eldridge, Mihai Dragomir, Alexandra Andronic, Sînziana Pintean, Eliza Trefaș, Renate Dinu, Maria Mora, Mugur Grosu, Alin Ercău, Silvana Rapeanu, Cristian Lascu.
Video: Alina Manea
Proiect co-finanțat de AFCN
Partener media: Centrul Național al Dansului București
Proiect implementat prin Asociația BLEND IN Studios.
*Fb event
