Rockwool - fabricat in Romania

Serile Housing Stories. Episodul #5 – Persoane fără adăpost

Proiecţie de film documentar | Q&A | Discuţii
23 ianuarie, ora 20:30 @ Manasia Hub (str.Stelea Spătarul nr.13, București)

Andrei Crăciun, moderator | Ileana Gabriela Szasz, regizor | Ciprian-Cosmin Voicilă, sociolog

SHS5_persoane fara adapost -FOTO1

Locuirea în spaţiul public este, pentru cele mai multe contexte postsocialiste, un fenomen nou dat fiind că politicile anterioare de locuire asigurau spaţii locative pentru o mare parte din populaţie. Începând cu 1990, pe fondul slăbirii (dispariţiei) politicilor de locuire şi al schimbării condiţiilor economice, tot mai multe persoane au ajuns (şi continuă să ajungă) să locuiască „în aer liber”, fără adăpost. Care este relaţia dintre identitatea personală şi cea socială, în cazul persoanelor fără adăpost, cum sunt cele două influenţate de lipsa unei locuinţe? Cum ajungi să locuieşti în stradă şi ce şanse ai să o părăseşti? Ce eforturi depun organizaţiile nonguvernamentale pentru sprijinirea persoanelor fără adăpost? Vă propunem o nouă întâlnire pentru discutarea locuirii în spaţiul public, locuirea persoanelor fără adăpost.

SHS5_persoane fara adapost -FOTO2

Asociaţia VIRA vă invită la proiecţia în premieră a episodului #5 Persoane fără adăpost, cel de-al cincilea din seria Bucharest Housing Stories – proiect de film documentar dedicat surprinderii şi promovării diversităţii culturale a locuirii din Bucureşti şi împrejurimi. Locuirea, vecinătatea, amintirile sau rutina sunt doar câteva dintre temele abordate pe parcursul întregii iniţiative cinematografice.

Vara o suport mai bine pentru că mă îmbrac mai subțire și las barba mai mare ca să-mi țină umbră. Iarna, o suport și mai bine pentru că mai pun o pătură pe mine, îmi las barba și mai lungă, și părul și pun o căciulă pe cap, afară de un palton gros.” -Doru

Doru

…depresia în care am intrat a fost una din cele mai negre și într-un final am scăpat. După cum mi-am spus: ‘aș face orice numai să scap de ea, chit că rămân pe drumuri’. Și chiar asta s-a întâmplat, am rămas pe drumuri.” – George

george

 bucharesthousingstories.ro

Oamenii stigmatizați sunt în mod constant conștienți de impresia pe care o fac asupra celorlalți și de consecințele acestei impresii (Goffman, 1963). De aceea, oamenii fără adăpost se înțeleg și se împrietenesc cu alți oameni ai străzii, cu care împart același stigmat social, sau cu oameni care lucrează cu aceste grupuri de persoane fără adăpost şi le cunosc stigmatul, dar în relația lor cu străinii oferă răspunsuri stereotipe. În rândul persoanelor care împărtășesc aceeași identitate stigmatizantă există relații de simpatie și camaraderie, mai degrabă decât sentimente de rușine și jenă. Persoanele fără adăpost sunt susceptibile de a se grupa împreună, ca prieteni, din cauza stigmatizării lor comune (Parker, 2012:33).” (Ciprian-Cosmin Voicila, cercetător în cadrul proiectului)

……….

Intrarea este GRATUITĂ în limita locurilor disponibile și se face pe bază de REZERVARE la numărul de telefon: 0730588651 (80 locuri pentru nefumători, 20 locuri pentru fumători)

……….

Evenimentul este organizat de Asociaţia VIRA în cadrul proiectului „Case Vii. Diversitatea culturală a spațiilor de locuit din București și împrejurimi” finanțat printr-un Grant oferit de Norvegia, Islanda, Liechtenstein şi Guvernul României în cadrul Programului PA17/RO13 „Promovarea Diversității în Cultură și Artă din cadrul Patrimoniului Cultural European”. Parteneri proiect: Asociaţia Mişcarea pentru Acţiune şi Iniţiativă Europeană şi Muzeul Naţional al Ţăranului Român

Sari la conținut