Dyson Airblade

Roșia Montană în Unesco, acum! Protest și scrisori deschise

Respectați-vă promisiunile!

Protest: Joi, 30 ianuarie 2020, ora 17 @ Guvernul României

Domnule prim-ministru Ludovic Orban,
Domnilor miniștri Bogdan Gheorghiu, Cătălin Predoiu, Florin Câțu, Virgil Popescu, Bogdan Aurescu

V-ați asumat prin programul de guvernare, la punctul 10: ”reluarea procesului de includere a Roșiei Montana în patrimoniul UNESCO”.

Aveți în acest moment un rol-cheie în procedura de includere a Roșiei Montane în UNESCO. De decizia dvs. depinde soarta unei comunități și a unui patrimoniu excepțional, fără seamăn în lume.

Pe 1 februarie 2020 expiră termenul până la care Guvernul poate trimite la UNESCO scrisoarea prin care să solicite ca Roșia Montană să intre în patrimoniul mondial. În caz contrar, dosarul Roșiei Montane nu va putea fi inclus pe ordinea de zi a reuniunii Comitetului Patrimoniului Mondial UNESCO din această vară. La anul expiră și raportul experților internaționali care recomandă includerea Roșiei Montane în patrimoniul mondial, iar procesul de înscriere ar trebui reluat de la zero.

Patrimoniul de la Roșia se degradează cât timp dvs. așteptați finalizarea procesului de la Washington, care va mai dura probabil ani buni.

Contrar la ceea ce spun reprezentanții companiei miniere și avocații statului român, includerea Roșiei Montane în patrimoniul UNESCO ar anula argumentele RMGC și ar dovedi că locul are valoare istorică și culturală recunoscută la nivel mondial. Recunoașterea valorii universale a patrimoniului de la Roșia Montană nu are cum să afecteze litigiul, deoarece, din punct de vedere legal, Roșia Montană beneficiază deja de protecția oferită prin includerea pe Lista Monumentelor Istorice din România încă din 1992.

Acum a venit momentul să vă țineți de cuvânt. Cei mai mulți oameni de stat, prin deciziile lor favorabile distrugerii Roșiei Montane, au picat testul generației noastre. România nu are nevoie de încă o astfel de dezamăgire.

De 20 de ani, Roșia Montană este condamnată la sărăcie, la lipsa totală de perspective economice și speranță pentru viitor. De 20 de ani, actorii politici nu au făcut decât să promită și să susțină scenarii distructive pentru zonă, care ar fi măcinat munți și ar fi distrus definitiv patrimoniul Roșiei Montane. Despre acest patrimoniu, pe care mulți s-au grăbit să îl ia în derâdere, știm astăzi că este unic în lume. O spun specialiștii ICOMOS care, după cum bine știți, au recomandat înscrierea Roșiei Montane în Patrimoniul Mondial și pe lista monumentelor aflate în pericol de dispariție.

Este șansa pe care o așteaptă atât Roșia Montană, cât și România, țară semnatară a Convenției Patrimoniului Mondial încă din 1957. Merităm să ne simțim mândri de istoria noastră și este datoria dumneavoastră să dați cetățenilor acest prilej de bucurie.

Vă cerem, domnule prim-ministru Ludovic Orban, să vă asumați reluarea procedurilor de înscriere a Roșiei Montane în UNESCO și să trimiteți de urgență notificarea la UNESCO!

*Fb event

*Trimite email Guvernului Orban printr-un click, aici.

 

 

Roșia Montană. Despre vocația oportunităților ratate

Scrisoare deschisă
Către: Ministrul Culturii, dl. Bogdan Gheorghiu
Spre știință: Guvernului României, Comisiei parlamentare pentru relația cu UNESCO

Stimate Domnule Ministru Bogdan Gheorghiu,

Fundația ProPatrimonio* și Asociația ARA**, organizații profesionale dedicate protejării și valorificării patrimoniului cultural național, și al Roșiei Montane în special, doresc să facă următoarele precizări în contextul dezbaterii publice și instituționale legate de reluarea procedurii de includere a Roșiei Montane în Lista Patrimoniului Mondial al Umanității:

1. În recentul comunicat [1] emis de Ministerul Culturii se vorbește despre termene limită, recomandări și oportunitate, trecându-se cu vederea un aspect foarte important. Atunci când evaluăm când este momentul bun pentru a lua o măsură urgentă trebuie să pornim de la faptul că în 2018 experții ICOMOS care au evaluat situl au emis o dublă recomandare – de includere a Roșiei Montane în Lista Patrimoniului Mondial (LPM), precum și în Lista Patrimoniului Mondial ÎN PERICOL [2]. Această listă reunește acele situri recunoscute de UNESCO ca fiind unice în lume și care se află în pericol de a-și pierde caracteristicile pentru care sunt incluse în LPM UNESCO. Cu alte cuvinte, încă din 2018, ICOMOS ne anunțǎ că acest sit detine o valoare universală excepțională, a cărei integritate este periclitată. Considerăm că este necesar ca discuțiile legate de „oportunitate” să pornească de la acest aspect fundamental dacă existǎ ca prioritate declarată protejarea reală a sitului Roșia Montană și nu eludarea implicațiilor momentului.

2. Invocați, domnule ministru, faptul că Roșia Montană este deja protejată prin legea românească și mecanismele naționale. Într-adevăr acesta este argumentul pe care organizațiile noastre, precum și numeroase alte foruri de specialitate, inclusiv juriști, l-au invocat pentru susținerea demersului de includere în UNESCO în raport cu contextul arbitrajului internațional: UNESCO nu instituie protecție legală ci recunoaște valoarea, statul este cel care oferă protecția. Prin urmare, nu se poate invoca faptul că statul a impus o măsură de supra-protecție sitului, care ar îngrădi unui eventual investitor drepturile obținute prin licența de exploatare. Investitorul nu este obligat să parcurgă alte proceduri decât acelea deja în vigoare la data unei potențiale înscrieri în Lista Patrimoniului Mondial.

3. Ați menționat ca primă cauză a deteriorării evidente a sitului faptul că nu există planuri urbanistice locale (PUZ/PUG). Acesta este cu siguranță un mare neajuns, absența documentațiilor limitează sau face imposibilă o serie de tipuri de intervenții (de construire sau de finanțare prin mecanisme europene, de exemplu). Vǎ aducem la cunoştință, domnule ministru, cǎ există mecanismele legale necesare prin care, în absența documentațiilor de urbanism, se pot face intervenții, atât cele de primă necesitate pe obiective de patrimoniu, dar și restaurarea monumentelor incluse în Lista patrimoniului național [3]. Așadar, nu absența unui PUG blochează total posibilitățile de intervenție pe elementele de patrimoniu, ci lipsa de voință administrativă și politică, precum și lipsa fondurilor necesare.

4. Ați menționat, domnule ministru, că o eventuală includere în Patrimoniul Mondial UNESCO nu înseamnă neapărat atragere de fonduri, dar admiteți că protecția UNESCO înseamnă o importantă creștere a vizibilității sitului. Or, țǎrile interesate de evaluarea în timp și mijloace de finanțare a unui astfel de demers, au legat fără echivoc includerea în Listă a propriilor monumente, cu dezvoltare turistică și economică a zonei [4].
De asemenea, este cunoscut faptul că siturile UNESCO beneficiază, în cadrul programelor de granturi destinate patrimoniului (naționale sau europene) de punctaje ridicate, afirmând prin aceasta cǎ siturile incluse în UNESCO au șanse de finanțare net superioare siturilor clasate doar în Lista națională a Monumentelor Istorice. Acest „detaliu” se traduce în sume duble pentru siturile UNESCO, în cazul fondurilor europene, de exemplu.
Nu este de neglijat nici faptul că includerea în Lista Patrimoniului în Pericol (recomandată de experții ICOMOS) poate activa sprijin și asistență (inclusiv financiară) din Fondul Patrimoniului Mondial, la care România cotizează, de altfel, ca membru [5].

Avem speranța cǎ nu veți trece cu vederea aceste importante realitǎti, în momentul evaluării oportunitǎții.

Stimate domnule ministru,

Suntem, de cel puțin un deceniu, martorii unui fenomen care vine să contrazică afirmația conform căreia protejarea sitului și includerea în Lista Patrimoniului Mondial sunt două lucruri total distincte. Starea patrimoniul de la Roșia Montană a ajuns în atenția instituțiilor statului (manifestată public) EXCLUSIV în contextul dezbaterilor legate de includerea în Lista Patrimoniului Mondial. Acest fapt arată că protejarea sitului nu este deloc dezlegată de recunoașterea sa internațională, de vreme ce doar în astfel de momente s-au decis sǎ se activeze public autoritățile statului, promițând măsuri urgente. Presiunea angajamentelor internaționale, ca stat semnatar al Convenției Patrimoniului Mondial, funcționează în acest sens, iar în cazul României este evident, din experiența ultimilor ani, că statul doar sub presiune va acționa pentru protejarea patrimoniului.

În contextul exprimat mai sus, sesizăm cu ingrijorare că întreaga comunicare prilejuită de termenul de 1 februarie este axată pe evidențierea faptului că abia anul viitor expiră recomandarea ICOMOS, dar în realitate nici Ministerul Culturii, nici Guvernul nu garantează că arbitrajul internațional va fi finalizat în respectiva perioadă de timp. Ministerul Culturii și Guvernul nu pot garanta că patrimoniul de la Roșia Montană nu va fi suferit deja iremediabil din cauza acestor tergiversări, exact cât este necesar pentru a face o eventuală nouǎ includere imposibilă.

Date fiind cele afirmate mai sus, solicităm Ministerului Culturii și instituțiilor angajate în luarea unei decizii privind reluarea procedurii de includere a Roșiei Montane în Patrimoniul Mondial următoarele:

A. Să reconsidere modul în care evaluează oportunitatea reluării procedurilor de înscriere, axându-se cu prioritate pe interesul public în relație cu protejarea și valorificarea patrimoniului. Să deblocheze procedura de includere, așa cum s-au angajat prin programul de guvernare.

B. Să comunice în regim de urgență un calendar exact al derulării măsurilor anunțate: discuții cu administrația locală, elaborare PUG, clasarea clădirilor valoroase, intervențiile directe pe clădirile și ansamblurile amintite în comunicatul ministerului. În lipsa unui asemenea calendar, suntem nevoiți să privim promisiunile lansate în spațiul public ca simple declarații venite să tempereze o potențială situație de criză.

C. Să comunice regulat care este stadiul aplicării recomandărilor Comitetului UNESCO exprimate prin decizia sa din 2018 [6]. În acest context, solicităm să fie făcut public calendarul și rezultatele cooperării cu organismele consultative ICOMOS și ICOM, așa cum recomandă Comitetul.

arh. Șerban Sturdza
Fundația ProPatrimonio
Președinte

dr. arh. Monica Mărgineanu Cârstoiu
Asociația ARA – Arhitectură. Restaurare. Arheologie
Președinte

București
28 ianuarie 2020

* Fundația Pro Patrimonio este o organizaţie neguvernamentală nonprofit internaţională, cu filiale în România (București), Marea Britanie și Franţa. Înființată în anul 2000, fundația derulează o serie de proiecte care au ca misiune principală conservarea, salvarea și reactivarea patrimoniului cultural, cu precădere arhitectural. Acțiunile se concentrează pe proiecte practice de protejare și reabilitare a patrimoniului, precum și pe implicarea și conștientizarea de către comunități a propriei identități, a memoriei și valorii moștenirii culturale /

** Asociația ARA – Arhitectură. Restaurare. Arheologie este o organizație profesională, care are ca obiective: protejarea, conservarea și punerea în valoare a patrimoniului cultural; promovarea patrimoniului cultural, atât în cercurile de specialitate cât şi în rândul publicului de orice fel; educarea publicului în privința importanței şi rolului social al patrimoniului cultural.
Asociația ARA este activă la Roșia Montană prin organizarea de acțiuni directe de intervenție și organizarea de școli de vară pentru tinerii profesioniști din 2007, iar din 2012 derulează, în parteneriat cu comunitatea locală, lucrări de recuperare și conservare a patrimoniului construit, cu implicarea a peste 600 de voluntari până în acest moment, prin programul Adoptă o Casă la Roșia Montană.

_______________

(1) http://www.cultura.ro/ministerul-culturii-cauta-solutii-pentru-rosia-montana
(2) https://patrimoniu.ro/utile/item/435-icomos-recomanda-inscrierea-rosiei-montane-in-lista-patrimoniului-mondial-si-in-lista-patrimoniului-mondial-in-pericol
(3) Legea 50/1991, art.2, alin.4: Prin exceptare de la prevederile alin. (2) se pot emite autorizaţii de construire şi fără documentaţii de amenajare a teritoriului şi de urbanism aprobate, pentru: a) lucrări de modificare, de reparare, de protejare, de restaurare şi de conservare a clădirilor de orice fel, cu condiţia menţinerii aceleiaşi funcţiuni, a suprafeţei construite la sol şi a volumetriei acestora.
(4) The Costs and Benefits of World Heritage Site Status in the UK, PricewaterhouseCoopers, 2007
World Heritage, Tourism and Identity: Inscription and Co-production, Laurent Bourdeau, Maria Gravari-Barbas, Mike Robinson, 2015.
(5) https://whc.unesco.org/en/world-heritage-fund/
(6) https://whc.unesco.org/en/decisions/7145/

 

Article conexe:

Şerban Sturdza, Pro Patrimonio: Păstrăm Roşia Montană

Edito: Roşia Montană, din nou. Despre acţiunile de la faţa locului.

Roșia Montană pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO. Apel Zeppelin către Dacian Cioloș

Dosarul “Peisajul Cultural Minier Roșia Montană” a fost depus la UNESCO – 4 ianuarie 2017

Decizie istorică: Roșia Montană propusă oficial pentru UNESCO World Heritage

Roșia Montană a fost inclusă în Lista Monumentelor Istorice ca sit de categoria A

Recucerind orașul. Prin Roșia Montană

Rosia Montana – pe lista finala cu cele mai periclitate 7 situri si monumente din Europa

Ctrl+S Rosia Montana. Arhitectura prin voluntariat

1