În 2004, se termina amenajarea Pieței Libertății din Baia Mare. Multă lume era supărată pe scoaterea mașinilor sau pe transformarea unor spații verzi în suprafețe minerale. Ei bine, astăzi acea realizare a unei pieți urbane veritabile și de amenajare contemporană într-un context istoric e considerată un exemplu de pionierat și de bună practică în România. Între timp, s-au realizat mai mult piețe, mai ales în Transilvania, unele cu rezultate excelente, altele discutabile.
Recenta operație de amenajare tot de către 9 Opțiune a Pieței Cetății nu e doar o intervenție punctuală, ci continuarea unui program de reabilitare a spațiilor publice și a patrimoniului istoric al orașului. E un proiect grijuliu, aș spune: grijă față de trecut, protejat, reactivat și uneori literalmente adus la suprafață; grijă față de comunitate și de folosire – piața e un ansamblu spațial bogat și care permite o sumedenie de activități, de la odihnă, contemplare la spectacole sau întâlniri de tot felul, dar și o identificare mai puternică a locuitorilor cu orașul lor; și, în sfârșit, evitarea pastișei și a pseudo-tradiționalului și grija față de detalii și execuție, atât de rare în practica românească actuală (intro: Ștefan Ghenciulescu)
Proiect, text: 9 Opțiune – Ildiko Mitru, Ștefan Paskucz
Despre proiect
Baia Mare face parte din grupul orașelor medievale organizate în jurul unei piețe centrale, tip morișcă, situată pe malul râului Săsar la poalele dealurilor situate nord de așezare. Zona de patrimoniu protejat, numită centrul istoric, este alcătuită dintr-un complex de clădiri ce mărginesc piața centrală ce s-a conturat în cursul secolelor al XV-lea și al XIX-lea, în epoca goticului târziu.
Parcelarul din jurul pieței mai păstrează sistemul medieval de împărțire a terenurilor intravilane orășenești, având numeroase analogii în orașele din Transilvania și din Vestul Europei. În suprafață de 44 ha, cu un număr de 704 clădiri, centrul istoric este spațiul în care sunt concentrate 44 dintre cele 67 monumente istorice din oraș.
Nucleul zonei istorice e reprezentat de ansamblul format de trei piețe, Piața Libertății, Piața Cetății și Piața Păcii. Proiectul „Centrul de Afaceri Milennium III Baia Mare”, finalizat la sfârșitul anului 2004, a făcut parte dintr-un program mai amplu al Primăriei Baia Mare de reabilitare a orașului istoric, program demarat în anul 1999 când a fost organizat un concurs de idei al cărui scop era selecția unei echipe care să întocmească planul urbanistic zonal. Reabilitarea centrului istoric avea o semnificaţie deosebită, deoarece prin această documentaţie se elabora imaginea pe care urma s-o dobândească, bineînţeles în timp.
Era momentul în care se decidea reorganizarea pieţei, renunţarea la destinaţia ei de nod de circulaţie rutieră, închiderea accesului carosabil din direcţia estică având intenţia de a realiza aici o zonă pietonală majoră. Documentarea şi studiile de fundamentare, care au stat la baza elaborării Planului de urbanism zonal, au furnizat materialul necesar pentru iniţierea unei documentaţii de finanţare prin Programul PHARE 2000, „Centrul de Afaceri Millennium III Baia Mare”. Proiectul demarat în anul 2002 şi finalizat în 2004 a declanşat procesul îndelung amânat, de reabilitare a zonei istorice. Provocările acestui proiect au fost multiple dată fiind anvergura lucrării. Piaţa publică era un spaţiu devalorizat urbanistic, un nod de circulaţie rutieră aflat în relaţie conflictuală cu pietonul, ale cărui interese erau minimalizate ca pondere. Ea a fost integrată în proiect ca şi obiectivul M4 – Business Plaza, un spaţiu expoziţional în aer liber, ceea ce amintea de târgul care a funcţionat aici din perioada medievală până în prima jumătate a sec. al XX-lea, redevenind un spaţiu dedicat cu preponderenţă omului, şi nu maşinii, cu impact asupra vieţii întregii comunităţi locale.
Două aspecte ale acestui proiect au generat o evoluţie pozitivă pentru reabilitarea zonei centrale: mai întâi, consolidarea şi restaurarea de către o echipă numeroasă de specialişti a trei imobile monumente istorice, grav avariate, devenite reper de intervenţie asupra monumentelor istorice; dar impactul cel mai important l-a reprezentat reabilitarea pieţei, remodelarea imaginii acesteia, refacerea infrastructurii, toate acestea au schimbat radical calitatea zonei. Piaţa şi-a recâştigat semnificaţia iniţială, loc de întâlnire, comunicare, a relansat interesul pentru zona veche a oraşului, a stârnit interesul investitorilor care au început să vadă aici locul potrivit pentru dezvoltarea afacerilor lor. Probabil datorită acestor merite lucrarea a fost premiată de Ministerul Culturii şi Cultelor în anul 2004 cu premiul „Nicolae Ghika-Budeşti” şi cu marele trofeu.
Continuarea operaţiunii de reabilitare urbană în zona istorică a fost reluată în anul 2012 când Primăria Municipiului Baia Mare a iniţiat toate demersurile pentru includerea proiectului de consolidare, conservare și punere în valoare a Pieţei Cetăţii şi a Turnului Ştefan, embleme ale municipiului Baia Mare, în cele finanţate prin POR Axa 1/2010.
Ansamblul „Turnul Ştefan” este un monument istoric compus din: Turnul Ştefan (secolul al XV-lea), Fundaţiile bisericii gotice (1347), Biserica romano-catolică Sfânta Treime a fostei mănăstiri iezuite (1717–1719), Casa Degenfeld (secolul al XVI–XVII)..
Scopul proiectului a fost cel de a readuce în memoria oraşului a celui mai important edificiu ecleziastic – Biserica Sf. Ştefan – legat de perioada de naştere a localităţii Rivulus Dominarum și transformarea Pieţei Cetăţii într-un spaţiu urban cu destinaţie preponderent culturală.
Biserica, având două nave, ridicată în secolul al XIV-lea, cu dimensiuni impresionante, după o istorie zbuciumată de șapte secole, a fost demantelată în anul 1847, păstrându-se doar turnul.
Locul bisericii a fost luat de o plantaţie de arbori selectaţi, care au evoluat în armonie cu toate monumentele istorice din piaţă, fapt ce a şi determinat clasarea zonei în categoria de scuar public cu arbori seculari.
În urma săpăturilor arheologice desfăşurate aici s-au putut reconstitui forma și dimensiunile bisericii care au fost marcate în pardoseală.
Materialul deosebit de valoros descoperit de arheologi este azi vizibil în cinci puncte care permit vizitatorilor să ia cunoştinţă asupra structurii și aspectului clădirii.
Totodată, pe latura vestică s-a dezvelit zona de acces principal în Biserica Sfântul Ştefan, latura nordică a portalului, elemente care astfel pot fi vizionate.
Interiorul Tunului a fost consolidat și conservat, scara de acces a fost reabilitată, clopotele și ceasul au fost restaurate, spatiile interioare devenind simeze pentru diferite expoziţii. În fostul lapidariu de la baza turnului s-a propus refacerea capelei care a funcţionat aici în secolul al XX-lea.
Cu ocazia lucrărilor de cercetare arheologică au mai fost descoperite alte două clădiri ecleziastice despre care existau informaţii sumare, Biserica Sfânta Ecaterina şi Biserica Sfântul Martin a căror prezenţă a fost evidenţiată.
Lucrările de reabilitare au urmărit două aspecte, în primul rând, cel de conservare, consolidare şi restaurare a unui obiect de patrimoniu şi implicit punerea acestuia în valoare, şi în al doilea rând realizarea unui nou spaţiu muzeal de ţinută europeană, cu multiple informaţii legate de istoria cetăţii medievale Rivulus Dominarum.
În acest sens se impunea realizarea unui punct de primire şi informare pentru turişti care a fost amplasat în imediata vecinătate a Turnului Ştefan.
Ceea ce conferă spaţiului unicitate şi îl face atractiv este articularea armonioasă a patrimoniului istoric cu parcul născut aici acum 160 ani, ambele tratate similar, omagiate cu cu respect într-o ambianţă în care sacrul şi profanul coexistă neconflictual, în care spaţiul public urban, de regulă rece şi distant, a fost temperat prin materialele folosite şi detaliile minuţios elaborate.
Info, credite
DE PROIECTE
Dezvoltator, beneficiar: Primăria Baia Mare
Proiectant general, arhitectură: 9 Opțiune – Ildiko Mtru, Ștefan Paskucz (parteneri)
Structură:Concept Invest
Instalaţii Electrice, instalaţii curenţi slabi: ElectrotrendS.R.L
Instalaţii sanitare, termice, climatizare: Nord Clima
Expertiză tehnică: Diko.
Expertiză biologică: Green Partners
Studiu geotehnic: Tehnik Prospect
Studiu de istoria artei: Weisz Attila
Antreprenorul general: Rustic