Proiect, text, foto: Atelier Ad Hoc Arhitectura | Comunitate
Spațiul public și ipostaze de criză a locuirii
Spațiul public bucureștean este adesea fie dominat de trafic sau activități comerciale, fie abandonat sau privatizat. Situațiile în care se consolidează locuri deschise către activități comunitare rămân mai degrabă ipostaze singulare pe scena relațiilor de putere care orientează dezvoltarea orașului în special către acțiuni speculative, mai degrabă decât către sprijinirea activităților cu impact social. In acest context, inițiativele comunitare își găsesc mai dificil spații de desfășurare și au acces limitat la resurse, desi potențialul de a crea interes și participare este semnificativ întrucât acestea se adresează unor grupuri sociale care caută alternative non-comerciale pentru momente de întâlnire, socializare, petrecerea timpului liber.
Unul dintre cele mai vulnerabile grupuri sociale din oraș sunt persoanele fără adăpost, care se află în situații de precaritate extremă a locuirii. Aceste împrejurări au nevoie de moduri flexibile de răspuns, atât pentru reacții urgente, cât și pentru asistență de durată. Multe persoane fără adăpost își dezvoltă rețeaua de locuire în zone centrale ale orașului, unde au acces la spații mai sigure și resurse mai numeroase pentru supraviețuire. Cu toate acestea, cu excepția unui număr mic de ONG-uri și instituții publice, infrastructura socială adresată acestora este amplasată în zone perferice ale orașului. În plus, urmele asociate locuirii pe stradă a persoanelor fără adapost sunt puțin tolerate în spațiul public bucureștean, aceștia fiind nevoiți să dezvolte moduri cât mai discrete pentru desfășurarea activităților de bază pentru supraviețuire: somn, depozitare, igienă etc.
Una dintre nevoile importante identificate în situațiile de locuire din spațiul public este depozitarea și păstrarea în siguranță a lucrurilor personale. Acestea sunt de obicei fie cărate pe toată durata zilei, fie ascunse în diferite spații din oraș, fapt ce duce la deteriorarea lor rapidă, la posibilitatea de a fi furate sau de a fi aruncate de serviciile de salubritate. Lipsa unor spații de depozitare contribuie la starea de nesiguranță și incertitudine asociată situației, persoanele neputându-și organiza viața într-un mod previzibil. [Centru de Resurse pentru Participare Publică și Asociația Carusel, Vocea cetățenilor fără adăpost, 2021]
În plus, locuirea pe stradă este predispusă multor pericole, inclusiv legate de starea vremii, astfel că păstrarea unui rând de haine uscate poate contribui pozitiv la menținerea stării de sănătate.
Perimetru de Solidaritate – un spațiu comun deschis către grupuri vulnerabile
Proiectul se adresează unor situații de locuire precară asociate persoanelor fără adăpost din București, printr-un demers care contribuie la asigurarea unor spații pentru depozitare a lucrurilor personale. Terenul identificat pentru amplasament împreună cu Direcția Generală de Asistență Socială Sector 2 și Asociația Carusel, este o platformă de beton abandonată și neutilizată, ușor supraînălțată față de trotuar, aflată la intersecția Bulevardului Carol I cu strada Paleologu. Spațiul are o amplasare centrală și este intens tranzitat, fiind rezultat în urma unei străpungeri a parcelarului istoric, cu demolarea unor imobile în anii ’80 pentru a putea conecta strada Armand Călinescu de strada Paleologu.
Proiectul propune recuperarea spațiului pentru comunitate și amenajarea acestuia pentru a putea fi folosit de grupuri diferite de persoane. Demersul propune realizarea unui cadru material în co-gestiune care aduce împreună și consolidează rețele de asistență socială din mediul public și din sectorul non-guvernamental, locul urmând să devină un punct fix pentru echipele mobile ale partenerilor din proiect, care vor monitoriza persoanele fără adăpost și vor oferi servicii complementare celor de supraviețuire.
Structura modulară prefabricată se așează linear și paralel față de calcanul clădirii vecine, orientându-se către intersecție și stația de tramvai din proximitate. O serie de echipamente publice de mobilier urban sunt dispuse în lungul structurii, deschizând spațiul pentru noi utilizări.
Amplasate sub un spațiu acoperit care se dezvoltă pe toată lungimea instalației, douăzeci de unități individuale pentru depozitarea bunurilor persoane împart spațiul cu o serie de travee amenajate ca mobilier urban și care cuprind bănci și mese la cote diferite, o zonă cu vestiar, o zonă de expunere (avizier), o zonă pentru activități sportive care funcționează simultan ca rastel de biciclete.
Proiectul dispune și de o zonă dedicată partenerilor din proiect care vor avea grijă de lockere.
O parte importantă a proiectului constă în asigurarea accesului la electricitate în interiorul fiecărei unități de depozitare, prin intermediul panourilor fotovoltaice cu sistem Off-Grid, amplasate deasupra structurii.
Persoanele fără adăpost dispun de obicei de echipamente electronice (telefoane, radio etc. ) dar nu și de posibilitatea de a le încărca, fiind de obicei condiționați de orarului centrelor de zi sau de noapte pe care le frecventează.
*dulapuri închise
*dulapuri deschise
Structura a fost amplasată cu o singură orientare, către stația de tramvai. Fiind o structură prefabricată cu prinderi mecanice, configurația ansamblului permite asamblarea în mai multe configurații în locații satelit, fiind posibilă dispunerea echipamentelor pe ambele laturi, în variante mai compacte sau dimpotrivă mai extinse de amplasare.
Ulterior intervenției, spațiul a fost curățat și igienizat, fiind montate coșuri de gunoi, la inițiativa Administrației Domeniului Public Sector 2 și a Primăriei Sectorului 2. Alte posibile acțiuni care pot crește calitatea locului în viitor și deschiderea acestuia către mai multe grupuri sociale, pot fi legate de acccesibilizarea spațiului, sporirea vegetației, precum și montarea unui punct de apă.
Concentrarea infrastructurii destinate persoanelor fără adăpost la periferia orașului a însemnat și o marginalizare a problemelor acestora, contribuind indirect la crearea unui context mai degrabă de excludere decât de incluziune.
Proiectul Perimetru de Solidaritate este și un exercițiu care testeză posibiltățile creării unor demersuri colaborative deschise către grupuri vulnerabile în locații centrale, ce implică administratia publică și societatea civilă. Realizarea unui element de infrastructură socială anterior inexistent, printr-un proiect pilot aflat într-o fază de testare, presupune acceptarea unui parcurs non-liniar, prin care actorii implicați construiesc și testează moduri de administrare, cautând forme alternative de dezvoltare a orașului bazate pe solidaritate și efort comun.
Proiectul ‘Perimetru de solidaritate – proiect pilot’ a fost derulat de Atelier Ad Hoc Comunitate și finanțat prin programul În Stare de Bine, susținut de Kaufland România și implementat de Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile
Info & credite
Program: Infrastructură socială pentru persoanele fără adăpost
Arhitectură/ Birou: Atelier Ad Hoc Arhitectură | Comunitate
Echipa/ autori: arh. George Marinescu, arh. Maria Daria Oancea
Structură: Advance Line
Parteneri instituții : D.G.A.S.P.C. Sector 2, A.D.P. Sector 2, Primăria Sector 2
Parteneri O.N.G.: Asociația Carusel, Fundația Parada, Armata Salvării, Samusocial din România
Confecții metalice: Atelierele Bogman
Panouri fotovoltaice: Logistic Operator Construct – Energie Solară
Photo credit: Atelier Ad Hoc
DE PROIECTE
Articol conex:
*În revista Zeppelin *167 (toamna 2022) citiți și Atelier Ad Hoc: substandardPLUS sau redefinirea unei limite. Un proiect de infrastructură socială – Proiect, text & foto: Maria Daria Oancea, George Marinescu