O fostă mahala din nordul Bucureștiului, în care cam toate căsuțele vechi au lăsat loc vilelor post-socialiste (mai ales din anii ’90). Construcțiile noi nu au, cu câteva excepții, vreo valoare arhitecturală. Însă ele păstrează în general modelul casei cu curte, ce-i drept, cu două nivele, uneori cu o mansardă în plus. E mai înghesuit și mai haotic ca înainte, dar, dat fiind că sunt puține blocuri, mai e destulă verdeață, și scara generală rămâne decentă și plăcută.
Dacă treci în grabă, nici nu te prinzi că lotul de pe Dărmănești 6 a primit o construcție permanentă. Retrasă de la stradă, cu un singur nivel și cu un fel de foișoare transparente deasupra, cu fațade din beton aparent și tencuială gri, casa pentru o familie –doi părinți și doi copii – e doar cu puțin mai înaltă decât gardul semitransparent. Însă chiar și această prezență minimală exprimă cele două calități fundamentale ale proiectului: o dată, răsfirarea construcției pe întregul teren și contopirea dintre interior și exterior, și apoi integritatea expresiei arhitecturale: structura nu își face doar treaba pentru arhitectură, ci devine şi arhitectură.
Text: Ștefan Ghenciulescu
Foto: Vlad Pătru
Casă pe pământ
La începutul proiectului, au fost studiate mai multe variante, inclusiv cea convențională a unei locuințe P+1. Clienții au avut însă curajul de a accepta ideea unei locuiri la nivelul solului. E, de fapt, o reinterpretare a unui model bucureștean (și, de fapt , românesc extracarpatic mai vechi). Divizarea loturilor și densificarea din zone (semi)rurale din secolele al XIX-lea și XX a dus la țesuturi cu parcele înguste și adânci, cu nevoia de retrageri laterale pe cel puțin o latură. Rezultatul: o alternanță de fâșii libere și construite de lățimi echivalente. Atâta vreme cât clădirile rămân pe parter, aceste curți chiar primesc soare și spațiile de locuit, se află în contact direct cu ele. Așa și aici: nu este vorba atât despre o locuință într-o curte, ci mai degrabă despre o curte locuită, un sistem de spații interioare și exterioare.
Relația casei cu exteriorul este una remarcabil de diversă pentru scara proiectului. Către sud, latura lungă se deschide prin ferestre mari și retrageri parțiale.
Către nord, un acord cu vecinii a permis construirea unui gard înalt ce devine casă la un moment dat: se naște astfel o serie de spații înguste între doi pereți.
Către gard se întinde un fel de stradă interioară, o galerie ce la un capăt are intrarea, pe parcurs dă acces la diferitele camere, se topește în living și apoi dă colțul pentru a ajunge la alte încăperi și apoi la ieșirea secundară către curtea dinspre sud.
*gang de intrare
Porțiunea din spate adăpostește acum cele două camere ale copiilor și două dressinguri generoase. Dacă va fi cazul, se va putea foarte ușor amenaja un apartament pentru un copil devin adult, care ar putea locui măcar o vreme aici, beneficiind de o autonomie considerabilă. De altfel, și prima cameră a casei, acum un birou-bibliotecă, poate deveni cameră de oaspeți.
*Zona de zi
*Zona dormitoarelor copiilor
Metri pătrați de curte pierdută sunt recuperați peste casa propriu-zisă. O scară din gangul de intrare te duce pe acoperișul ce ia forma unui peisaj mineral cu unele zone foarte deschise și altele adăpostite.
De fapt acoperișul îndeplinește și exprimă succesiunea de camere cu caracter diferit ce alcătuiesc parterul. Astfel zona de zi se înalță peste restul construcției, devenind un spațiu nobil, cu lumină zenitală dinspre toate cele patru laturi. Înălțarea din zona pentru copii ar ușura transformarea acestui spațiu despre care vorbeam mai devreme, prin introducerea unor supante. Cel de-al treilea volum înalt este, de fapt, un pavilion așezat peste terasă – un foișor, o cameră în aer liber protejată de vedere și soare printr-un perimetru de perdele argintii.
Structura produce arhitectura
„Betonul brut” (Le Corbusier), betonul aparent cum i se zice în mod curent, e un material pe care arhitecții (și oamenii interesați de arta și arhitectura modernă) îl iubesc mult. E frust în sensul bun, sincer, puternic, dă masă și vibrație, e în același timp artificial și evocator al materialelor naturale din care este realizat. Ce-i drept, în raport cu operele clasice ale modernismului, betonul aparent a evoluat mult. Astăzi este de negândit să îți asumi clădiri lipsite de izolare termică. Astfel, betonul rămâne de obicei aparent la interior (între timp, asta a devenit un element aproape banal de amenajare interioară). Dacă vei să îl obții la exterior, de obicei se recurge la formula unui perete dublu: un perete portant, un strat de izolație și apoi un al doilea perete exterior, care „dă față”, fără să poarte cu adevărat.
Aici ce se vede în afară e cu adevărat structura. Un sistem de stâlpi și plăci din beton este umplut cu materiale ușoare de închidere : zidărie din BCA și tencuială, vitraje, perdele. Izolarea termică se mută la interior, se creează, de fapt, cutii etanșe calde în interiorul unei anvelope reci.
-
+2
Exoscheletul masiv contrastează cu neutralitatea și, pe alocuri prețiozitatea și delicatețea închiderilor și a interiorului. Lumina care intră din curți, se strecoară prin ganguri sau se revarsă de sus contribuie la bogăția de situații și la bucuria locuirii. E o casă bună. Inclusiv din punct de vedere practic, ceea ce nu-i neapărat cazul arhitecturii inovatoare. Unul dintre detalii în acest sens: ferestrele de la partea superioară a spațiului de zi sunt fixe. Aceasta minimizează tâmplăria și este și mai ieftin decât un sistem de deschidere de la distanță. Din acest motiv însă nici nu le poți curăța dinăuntru fața exterioară, în mod normal un coșmar al întreținerii; însă aici poți ajunge la ele de pe terasă. Nu este singurul gest gândit pentru buna funcționare a casei. Cred că în general aceasta se va comporta bine multă vreme după ce arhitectul a plecat.
Proiect premiat la Bienala Națională de Arhitectură 2023 / Secțiunea Locuințe individuale – premiul secțiuniii (ex aequo).
Planuri
*Plan parter
*plan terasă
*plan subsol
*secțiuni
*axonometrie
*Detaliu travee
1: – strat protecție, șorț 16/32 mm, grosime minimă 50 mm / – strat de separație din poliester / – membrană hidroizolație PVC, 1,5 mm / – strat de separație din poliester /- șapă de pantă elicopterizată armată cu fibre, minim 30 mm grosime, pantă 2% /- polistiren extrudat, 100 mm /- barieră vapori, 0,15 mm /- strat de separație din poliester /- planșeu beton armat, 200 mm / – termoizolație cașerată cu folie de aluminiu între elementele tavanului suspendat, 100mm / – sistem tavan suspendat gips-carton
2 – strat protecție, șorț 16/32 mm, grosime minimă 50 mm / – strat de separație din poliester /- membrană hidroizolație PVC, 1,5 mm / – strat de separație din poliester /- șapă de pantă elicopterizată armată cu fibre, minim 30 mm grosime, pantă 2% /- polistiren extrudat, 100 mm /- polistiren extrudat, 100 mm / – barieră vapori 0,15 mm /- strat de separație din poliester /- planșeu beton armat, 200 mm / – termoizolație cașerată cu folie de aluminiu între elementele tavanului suspendat, 100mm / – sistem tavan suspendat gips-carton
3 – parchet lemn 18 mm / – adeziv pentru parchet / – șapă autonivelantă, aproximativ 10 mm / – sapa slab armată, armată suplimentar cu fibre de polipropilenă 50 mm / – placă cu nuturi sistem incălzire în pardoseală 40 mm / – termoizolație polistiren extrudat 2 x 80mm / – hidroizolație lichidă pe toată suprafața / – planșeu beton armat impermeabilizat / – strat de rupere a capilarității, pietriș mărgăritar 150 mm
Info & credite
Adresa: Str. Dărmănești Nr.6, Sector 1, București
Anul proiectării și finalizării: 2015 / 2021
Autor principal: Attila KIM
Echipa de proiectare: Attila Kim, Gabriel CHIȘ Bulkea, Alexandru Szüz Pop, Adina Marin, Andreea Precup
Structura de rezistență: 9 Tuplesys- Gheorghe IONICĂ
DE PROIECTE
