De la urbanismul lui Ceaușescu la Piața Mare. Reorganizarea și amenajarea spațiului public central din Râmnicu Vâlcea

Acesta e un proiect foarte important pentru mine, pentru că am avut, în 2012, bucuria de a fi în juriul unuia dintre atât de rarele concursuri adevărate de la noi. După 5 ani, fapt și mai rar, concursul a fost dus la bun sfârșit. Nu toate detaliile au ieșit bine la execuție, și nu toate schimbările de temă mă entuziasmează – cred că orașul s-ar fi putut lipsi de pasajul și parcarea subterană. Dar e un loc public adevărat și bun, și un proiect sincron cu arhitectura internațională, cu multe gesturi elegante ce pornesc însă de la nevoi umane reale. (Ștefan Ghenciulescu)

Text: Dragoș Popescu
Foto: Radu Malașincu

În urma analizei pe care echipa noastră a făcut-o cu ocazia concursului din primăvara lui 2012 pentru reamenajarea zonei centrale din Râmnicu-Vâlcea, impresia noastră a fost că orașul nu suferea de difuncționalități majore, ci doar de o viziune învechită despre spațiul public, trafic și, în general, despre confortul urban.

Centrul Municipiului Râmnicu-Vâlcea a trecut, începand cu anii ‘50 dar în special în anii ’80, printr-un proces de restructurare specific acelei perioade. Zona centrală a suferit un proces de reconstrucție de tip tabula rasa, în care singurele elemente menținute au fost ansamblul format din Casa Socoteanu-Lahovary, biserica Buna Vestire, Poșta Veche și parcul dimprejur (Parcul Mircea cel Bătrân), precum și biserica Sf. Anton, actualmente blocată în spatele construcțiilor mai noi.

Amenajarea de tip parc cu alei și garduri vii rezultată în anii ‘80 era specifică regimurilor totalitare, în care oamenii erau descurajați să se reunească în spații publice, în logica lui Circulați, vă rog!, conform căreia orice spațiu public este de fapt un traseu de deplasare iar staționarea este interzisă.

Ca reacție la acest tip de intervenție, ne-am propus să încercăm să găsim soluția optimă pentru crearea unui spațiu public central atât de necesar, dar fără o intervenție în forță care să șteargă tot ce exista înainte pe acest loc. În primul rând, am identificat zonele cu calități pozitive, ce puteau fi păstrate. Astfel, echipa noastră a ajuns la concluzia că modul în care e configurată zona verde de la sud-estul ansamblului are calități spațiale deosebite, preia fericit panta naturală a terenului, păstrează o direcție de parcurgere utilă prin scara Boromir și constituie o rezervă esențială de spațiu verde.

*Plan amenajare

Datorită unei diferențe de nivel de peste trei metri pe direcția nord-sud (și o alta mai mică pe direcția est-vest), amenajarea de tip scuar existentă consta în platforme la cote diferite, cu zone verzi intercalate. Scuarul Mircea Cel Bătrân era o rezervă imensă de spațiu nefolosit din cauza amenajării sale ca parc cu alei și nu ca spațiu public. Ce trebuia făcut era sa înlăturăm aceste amenajări și să deschidem întregul spațiu. Mineralizarea este una dintre soluțiile de accesibilizare, în care copacii și arbuștii se păstrează dar iarba este înlocuită cu pavaje ce pot fi folosite în orice situație de către oricine: centrul orașului ca grădină vs. piață.

*Porțiunea mai joasă a Pieței Mari

În același timp, un alt factor determinant al propunerii noastre a fost considerentul că spațiile publice trebuie să fie plate pentru a permite adunarea unui număr mare de oameni pentru diferite manifestări. Un spațiu fragmentat cu ruperi de nivel nu este foarte prietenos cu adunările mari, civice sau de altă natură. Acest lucru ne-a pus în situația de a ridica sau coborî nivelul terenului pentru a-l aduce la aceeași cotă. Am considerat că ridicarea terenului ar rupe legătura cu sudul orașului, cu strada Regina Maria și cu zona Mall-urilor, de aceea s-a ales ca soluție optimă coborârea terenului la cota sudică.

În faza concursului, preluarea diferenței de nivel față de strada de la nord se făcea prin continuarea unui zid de incintă al amenajării de tip parc de la nord-est. În faza de proiect tehnic, am decis ca ruperea majoră de pantă să o facem prin intermediul unor gradene prevăzute cu locuri de stat, mai potrivite cu ideea unui amfiteatru rectangular ce se contura prin decizia de coborâre a nivelului pieței. Părțile componente ale amenajării au căpătat denumiri, necesare atât ca referințe ale proiectului tehnic, cât mai ales ca articulații compoziționale importante ale noii piețe, Piața Mare, cu spațiile înconjurătoare.

Astfel, urcarea variabilă dinspre latura lungă a Piaței către trotuarul Căii lui Traian, artera centrală a orașului, am tratat-o sub forma unor trepte pe care se poate coborî/urca dar și sta: Scara monumentală. Platforma de la nord-est dinspre Teatrul Ariel a devenit Piațeta de sus sau Piațeta circulară, un spațiu mai mic, dar către care converg multiple direcții și care a fost pavată în cercuri concentrice. În mijlocul Piațetei ne-am fi dorit inițial poziționarea unui copac de dimensiuni mari, dar în final am fost de acord cu amenajarea unui amplasament corespunzător, de tip bașă îngropată în pavaj, pentru bradul de Crăciun, al cărui loc tradițional era aici.

Rampa diagonală este un alt element important al amenajării.

Ea acuză vechea direcție de parcurgere a spațiului, prezentă atât înainte de sistematizarea din anii ’80, ca o stradă centrală diagonală față de direcția nord-sud a insulelor, cât și ulterior prin conformarea platformelor scuarului. Diagonala, ca direcție de parcurgere și memorie a vechii străzi am evidențiat-o prin diferențierea în pavaj dintre piatra cubică cu fețe tăiate și piatra cubică ruptă, pentru restul pieței.

*Diagonala

De asemenea, menținerea conturului zonei verzi dinspre Scara Boromir ne-a permis crearea unor platforme – zone de staționare și odihnă de-a lungul rampei, care oferă și o bogăție de percepții vizuale ale ansamblului. Noua Piață Mare, ca spațiu rectangular determinat, a fost completată prin configurarea în unghi drept inclusiv a colțului sud-est, racordat la panta naturală a trotuarului străzii Regina Maria prin trepte de asemenea pierdute în pavaj: Scara triunghiulară. Fântâna arteziană centrală întregește ansamblul nou creat.

În paralel cu amenajarea exterioară, echipa noastră, alături de asociați și subcontractori pe celelalte specialități, a realizat proiectul pentru un pasaj pietonal ce subtraversează intersecția Calea lui Traian cu Regina Marina și strada Știrbei Vodă, și o parcare subterană, în prealabil executându-se devierea rețetelor de utilități din zonele respective.

Secțiune prin spațiul public

Pasajul are patru accese cu scări pietonale, trei lifturi îmbrăcate în sticlă și doar două scări rulante, lățimea trotuarelor constrângându-ne în acest sens. De asemenea, mărirea pantei transversale a unuia dintre trotuare prin apariția accesului în pasaj a prilejuit configurarea încă a unui loc de stat binevenit, lângă fostul magazin universal Cozia. Pe lângă funcția de tranzit, pasajul pietonal subteran comunică și cu parcarea, adăpostește 2 buzunare expoziționale mari, o toaletă publică și alte spații tehnice destinate administrației orașului.

*Pasajul pietonal subteran

Parcarea propusă este situată în proximitatea pieței agroalimentare, are două subsoluri și este exclusiv subterană. Amprenta ei, suprapusă parțial cu cea a spațiului verde, a pus probleme deosebite în calcularea structurii pentru preluarea încărcării unui volum de pământ suficient pentru susținerea unor copaci de talie mare. De asemenea, ulterior executării subsolurilor aferente parcării, s-a refăcut conturul inițial al spațiului verde, conform ideii originale din proiectul de la concurs. Deasupra parcării, în jurul rampei de acces, s-a reamenajat o stație de taxiuri și o parcare de biciclete. Accesul pietonal în parcare este o cutie de sticlă cu fețe clare alternând cu panouri translucide și prinderi punctuale din inox, ce levitează în jurul unei carcase de beton aparent.

Trotuarul străzii Regina Maria de la sudul amenajării, ce beneficiază de o sumedenie de spații comerciale, a fost mărit, iar strada a fost parțial pietonalizată, odată cu aducerea zonei ocazional carosabile la nivelul trotuarului. Accesele carosabile spre zona centrală au fost restricționate prin bolarzi de piatră și electrici.

Deși a fost necesară desfacerea unui număr însemnat de copaci, pomii plantați depășesc numeric pe cei existenți înaintea intervenției, fiind distribuiți în aliniamente compacte pe margini, pentru a nu împiedica desfășurarea evenimentelor de amploare. Ei sunt prevăzuți cu grătare metalice dispuse la nivelul pavajului, în aceeași idee a accesibilizării întregului spațiu, și sunt din specii diverse: pe lângă pinii și brazii existenți înainte, au apărut cedri, platani, arbori lalea, corcoduși roșii, cireși japonezi, sicomori. În câțiva ani, ei vor oferi umbră și un spectacol cromatic acordat anotimpurilor.

Piatra propusă pentru pavaje și placări a fost andezitul, tăiat, spart sau fiamat, după caz, și dolomitul alb pentru marcaje de delimitare. Ne-am dorit și în general am reușit să avem un mobilier urban de calitate. Lemnul aparent și oțelul vopsit în gri închis al băncilor contrastează plăcut cu griul deschis al pietrei.

Lungimea de circa 60 de metri a scării monumentale este ritmată de șase jardiniere din corten, cu o cromatică apropiată de cărămida aparentă a bisericii monument Cuvioasa Paraschiva și de țigla acoperișurilor blocurilor din frontul de vizavi, pe care scara se profilează.

Iluminatul public urmărește atât conturul rectangular al pieței, cât și direcția diagonală, prin prevederea unor stâlpi mai mari. De asemenea, rampa diagonală, dincolo de aspectul utilitar destinat persoanelor cu dizabilități, pare a fi, după cum ne-am și imaginat, o zonă preferată de o varietate de utilizatori: pietoni, mici bicicliști sau trotinete, beneficiind și de zonele de stat cele mai bune, cu umbră și perspective favorabile.

*Privind în jos, către Calea Traian. Diagonala marcată cu o textură diferită de piatră și cu corpuri de iluminat urmează direcția istorică, păstrată în perioada comunistă precum și un traseu natural de traversare a spațiului

 

Există inevitabil și nemulțumiți sau nostalgici printre locuitori, dar am primit deja și multe remarci pozitive.

În scurtul răstimp de la inaugurarea publică a amenajării, ne-am bucurat să vedem, prin intermediul paginii facebook a Primăriei Râmnicu Vâlcea, că versatilitatea maximă a unui spațiu plat și rectangular, înconjurat de scări și gradene, a fost speculată în diverse manifestări culturale: piese de teatru, concerte, evenimente s-au adaptat la noua topografie, beneficiind și de vizibilitatea unei deschideri totale.

Info, credite

Beneficiar: Primăria Municipiului Râmnicu-Vâlcea
Proiectare: Asociere Sorin Dragoș Popescu B.I.A. (arhitectură) – Ductiltech Construct – Complet Instal Design (Instalații)
Subcontractanți proiectare:Teleteknika Engineering, Electroinstal Solution, Proimsat
Echipa de arhitecți: Dragoș Popescu, Șerban Marinescu, Bogdan Vitec, Alexandru Pop
Colaboratori: Rodica Stănică, peisagism – Alexandru Pripiș
Constructor: MITLIV EXIM SRL + POLYSTART IMPEX SRL
Mobilier urban: Parkdekor – coșuri de gunoi, bănci stradale, jardiniere, stâlpi delimitare trafic, grătare protecție copaci, rastele biciclete, cișmele etc
Suprafața supraterană amenajată: cca. 17200 mp
Suprafața construită supraterană: 82
Suprafața construită subterană parcare, pasaj: 8070
Proiectare: 2013
Execuție: 2015-2017
Valoarea lucrărilor: cca. 48.400.000 RON
Echipa concursului in 2012: Dragoș Popescu, Șerban Marinescu, Bogdan Vitec, Alexandru Pop; Colaboratori: Niculae Theodoru Adrian, Gherman Cătălin Ovidiu, Florentina Cârlan

 

1