“Bucureștii lui Caragiale” ─ un festival ilegal în Cișmigiu. Și o scrisoare pierdută între instituții

Text: Alexandru Oprița, Anamaria Pravicencu, Diana Culescu

Expozițiunea

[10 iulie, 2020] Primăria Municipiului București și ARCUB anunță cu surle și trâmbițe organizarea festivalului de teatru “Bucureștii lui Caragiale” în Grădina Cișmigiu, între 18 iulie – 20 septembrie. În consecință, două dintre peluzele parcului sunt închise în permanență cu garduri, deși anterior Gabriela Firea anunțase că a găsit alte 11 locuri adecvate pentru repornirea teatrelor în aer liber.

Intriga

[15 iulie, 2020] Grupul de Inițiativă Civică Cișmigiu (GICC), Asociația Jumătatea Plină și Asociația Peisagiștilor din România – AsoP, Filiala Teritorială București-Ilfov au trimis o scrisoare deschisă către Gabriela Firea, PMB și ARCUB, cerând mutarea festivalului de teatru “Bucureștii lui Caragiale” într-un spațiu gândit pentru evenimente de amploare, în care patrimoniul, natura și vecinii să nu fie afectați.

Motivele țin de zgomotul produs prin amplificarea sunetului cu boxe, distrugerea ireversibilă a spațiului verde și a sănătății arborilor, dar și de restrângerea spațiului verde timp de 10 săptămâni, atât de necesar pentru distanțarea socială pe timp de pandemie.

Desfășurarea acțiunii

[16 iulie – 17 septembrie] Vara trecută am luptat pentru salvarea Cișmigiului din calea unui proiect de restaurare făcut pe brânci și deja știam că interacțiunea cu instituțiile locale subordonate PMB e una dificilă.

Cerințele noastre sunt aceleași: vrem ca valoarea istorică a Grădinii Cișmigiu ― monument de arhitectură de importanță națională ― să fie respectată, iar acest spațiu să fie păstrat ca o oază de liniște și verdeață în inima Capitalei. Văzând că nu ni se răspunde la scrisoarea deschisă, ne-am întrebat dacă e legală organizarea acestui festival într-un parc monument “clasa A”.

Pe 6 august, Direcția pentru Cultură a Municipiului București (DCMB), instituție subordonată Ministerului Culturii, ne-a confirmat că nu există aviz pentru amplasarea scenelor și a gardurilor în Grădina Cișmigiu, încâlcându-se prevederile Legii nr.422/2001 (art. 23/2c) pentru protejarea monumentelor istorice. Dar absurdul abia acum începe, căci aceeași instituție ne-a spus că nu se autosesizează și că trebuie să facem și o plângere pentru ca ei să acționeze.

Zis și făcut! Mai departe, începe un lung șir de redirecționări și replici demne de cea mai iscusită schiță a lui Caragiale, iar scrisoarea care se voia deschisă e transformată de autorități într-o “scrisoare pierdută”.

Dragoș Frăsineanu, directorul DCMB ne-a chemat la o discuție în care, printre altele, ne-a spus că instituția pe care o conduce nu are personal abilitat să controleze și să sancționeze încălcarea legii în acest caz, deși intră în atribuția lor să facă asta. Am fost sfătuiți să ne adresăm Poliției Locale, instituție care ar fi trebuit să controleze și sancționeze primăria de care aparține.

Ca să ne exprimăm frustrarea, am făcut un mural (foto sus). Murdar festival, curat murdar!

Punctul culminant

Mai departe, Ministerul Culturii, Direcția pentru Cultură a Municipiului București, Institutul Național al Patrimoniului, Inspectoratul de Stat în Construcții și Poliția Română s-au întrecut în redirecționări, pasând responsabilitatea de a sancționa organizatorii, PMB și ARCUB.
Totul a culminat cu răspunsul Poliției Locale, care a redirecționat sesizarea chiar către ARCUB, organizatorul festivalului, adică instituția care trebuia controlată și sancționată pentru încălcarea legii. Cum ar fi spus Caragiale, “să se revizuiască primesc, dar să nu se schimbe nimica!”.
ARCUB nu răspunde, PMB nu răspunde, iar plângerile cetățenilor din cauza zgomotului produs de festival curg, fără ca Poliția Locală să acționeze în pentru a remedia situația.

Deznodământ

Sâptămânile s-au scurs, festivalul e aproape gata și iată că, în 2020, chiar în pragul alegerilor, încă mai este posibil să organizezi un festival de cultură în inima Bucureștiului, încălcând legea pentru protejarea monumentelor istorice și sfidând cetățenii.

Ne bucurăm că instituțiile publice se sprijină între ele, dar ne-ar plăcea ca ajutorul să vină în slujba cetățenilor, nu împotriva lor. Rămânem cu speranța că acesta e ultimul festival organizat aici și ne dorim ca resursele îndreptate spre Grădina Cișmigiu să fie folosite pentru conservare și restaurare, nu pentru exploatarea continuă și distrugerea acestui loc emblematic din București.

E nevoie ca dialogul între cetățeni și instituțiile plătite din bani publici să arate altfel. Autoritățile locale trebuie să înțeleagă că oamenii implicați civic nu sunt un obstacol pe care trebuie să îl evite, ci un partener care poate fi mobilizat inteligent. Un oraș în care cetățenii contribuie activ pentru îmbunătățirea calității locuirii e mai bun decât unul în care toate soluțiile vin doar de la primărie.

Alexandru Oprița
Grupul de Inițiativă Civică Cișmigiu

Anamaria Pravicencu
Asociația Jumătatea plină

Diana Culescu
Asociația Peisagiștilor din România – AsoP, Filiala Teritorială București-Ilfov

 

 

Articol conex:

Festivalul de teatru în aer liber “BUCUREŞTII LUI CARAGIALE” – pericol pentru Grădina Cișmigiu și oameni

1