Arhiva articole publicate de: Nickname

Noi, voi, media, oamenii de cultura discutam despre spatiul public. Iata ca efectele acestor discursuri au inceput sa apara. Poate nu cele mai bune, daca ne gandim la explozia de jardiniere, garduri, cosuri de gunoi din care mai nou se face, ca de la sine, spatiul public pentru anumite agende de primarii.

S-a inceput instalarea conteinerelor de santier in jurul Teatrului National Bucuresti (TNB). Conform unui proiect care a trenat cativa ani buni, acesta sa fie consolidat si modernizat, pe parcursul a trei ani incepand din toamna. In cadrul acestui proces, o sa dispara fatada cu arcade comandata de catre Ceausescu in anii ’80 si va fi dezgolita si refacuta fata initiala si acoperisul in consola, mai mult sau mai putin conform proiectului original al arhitectilor Horia Maicu, Nicolae Cucu si Romeo Belea.

Nu credeam sa revenim prea devreme, dar iata ca se intampla ca povestea axei Buzesti Uranus sa fi ajuns intr-un punct pe care marturisesc ca nu mi l-as fi imaginat posibil. Platforma pentru Bucuresti, media si grupuri de ONG-uri ataca in instanta o decizie a primariei si reusesc sa declare ilegal PUZ-ul operatiunii.

Extinderea unui cimitir de pe o insula intre Venetia si Murano incearca sa redefineasca unele dintre calitatile initiale ale acestui loc si sa ofere o perceptie si mai intensa a contextului lagunei.

San Michele, principalul cimitir din Venetia este situat pe o insula, intre Venetia si Murano. Acest sit istoric s-a aflat intr-o continua dezvoltare timp de peste patru sute de ani dar, recent, s-a ajuns la un moment al evolutiei in care imaginea romantica a exteriorului contrasteaza cu caracterul sau civic, interior.

Fa-o tu insuti (sa-l traducem pe „Do it yourself” si sa folosim acronimul romanesc FTI), este un tip de cultura populara, un fel de atitudine vernaculara asezata peste sistemul industrial. Desi nu isi produce singura resursele si nici tehnologiile (ca in cazul sistemului vernacular) FTI-diy este acel fel de a face lucruri urmand instructiuni simple (benzi desenate), cu scule si tehnologii ieftine (lowtech) –surubelnite, ciocan, masini de gaurit etc si un numar limitat de oameni care sa manevreze si manipuleze materiale, componente (membrii unei familii, de ex).

Canotca – un model de recuperare inovativa a traditiei.
Initiativa Rowmania a Asociatiei Ivan Patzaichin – Mila 23 isi propune sa sustina locuitorii si traditiile din Delta Dunarii.

Romania vazuta din barca poate parea o lume mai buna. Dar sansa acestei lumi consta tocmai in pastrarea si recuperarea firescului care o defineste, a ne-contaminarii ei si a unor gesturi naturale, cat mai discrete, mai putin invazive, mai bine gandite.

Cetatea Alba Carolina – o poveste despre distrugerea patrimoniului mondial cu finantare europeana si sub pretextul valorizarii culturale.

Nu demult, in numarul 93 al revistei, atrageam atentia asupra unei interventii cel putin discutabile operata la nivelul unuia dintre cele mai valoroase situri istorice din Romania, Cetatea Alba Carolina din Alba Iulia, reper in ceea ce priveste citadelele Vauban.

Instalatia lui Anish Kapoor pentru Monumenta 2011 este o lucrare de arhitectura in adevaratul sens al cuvantului, un discurs exceptional despre interior si exterior, limite, structura si scara.

Inca de la inaugurarea sa, in timpul Expozitiei Universale din 1900, Grand Palais a fost unul dintre principalele spatii de expunere ale capitalei Frantei.

Vorbesc de orele alea cand s-a dat drumul la pietoni si biciclete pe pod. Nu stie nimeni de ce, dar pana si nuntasii de la bisericuta din cartier veneau pe pod sa-si faca pozele acolo. Multa lume foarte curioasa, buluc acolo, pret de cateva ore. Si bicicletele au aparut ca din senin. Plus rolerii. Una peste alta, toata lumea fericita: care se plimba, care se dadea pe roti, unii priveau in sus la maretia inginereasca a imbinarilor, altii se uitau peste Bucuresti.

Mai mult sau mai putin despre Aurora si Bucuresti, despre fabrici si blocuri si despre arta ca o ghicitoare. Va prezentam o parte din interviul cu Cristi Puiu, realizat de Constantin Goagea si publicat integral in numarul de septembrie al revistei noastre.

(…)

….intra Cosmina in camera si ne gaseste adanciti in problema marilor criminali, a celor care fac crime prin altii, prin razboaie, ne fasticim si-i spunem amuzati ca da, vorbim si noi, ca baietii.