Arhiva articole publicate de: Nickname

Stefan Tuchila s-a urcat pe 80 de cladiri si a facut cateva mii de fotografii cu Bucurestiul: un proiect de cercetare urbana, o cartare urbana metodica si spectaculoasa. Si un suport pentru memoria unui oras care se reinfiinteaza permanent.

Parca pe zi ce trece suntem din ce in ce mai conservatori; inclusiv in ceea ce priveste arhitectura. E de inteles cumva. Pe de o parte, distrugerile neintrerupte te pot face sa-ti intorci fata mai degraba catre trecut decat catre un prezent agresiv; pe de alta, intotdeauna crizele cauzeaza repliere, intoarcere la codurile identitare tari si o nostalgie si mai intensa pentru timpurile bune si sigure de altadata. 

Înca de pe la sfarsitul anilor ’60 temele apocaliptice s-au generalizat într-un gen cultural amestecat cu SF, mituri urbane, catastrofe ecologice reale, filme de blockbuster, documentare TV electrizante, statistica epuizarii resurselor si hartile poluarii…  Se pare ca ori ne grabim noi însine sfarsitul cu practici sociale irationale si neglijenta tehnologica (ma gandesc la finalul amar al comediei lui Mihalis Kakogiannis, Ziua în care vin pestii, din 1967, dar si la recentul eveniment tragic din Fukushima), ori avem ghinion teribil daca ajungem pe orbita unui asteroid sau în calea unui jet de radiatii gamma emise de o explozie stelara…

The mission – este un proiect initiat de Eurodite si face parte dintre activitatile DISC (Dutch Initiative for Sustainable Cities – www.disc-network.eu). Alaturi de Emil Boc, primarul Clujului, viceprimarii din Bucuresti, Cluj, Constanta, Timisoara, arhitectii sefi ai Clujului si Bucurestiului, un reprezentant al Portului Constanta, dar si alti profesionisti din Ministerul de resort am fost împreuna într-o vizita intensa si densa în Rotterdam, Eindhoven si Utrecht. Delegatia romaneasca, la cel mai important nivel, a întalnit viceprimari si oameni din ministere, omologii lor, dar si proiecte deja realizate si un mod de a face.

Asociatia PlusMinus va invita miercuri, 5 decembrie 2012 de la orele 19.30, în spatiul de cultura si voie buna Carol 53 la evenimentul de lansare a cartii „Orasul posibil. In(ter)ventii în spatiul urban postcomunist”.

Orasul posibil nu este genul de publicatie foarte usor de plasat într-un raft anume din biblioteca personala, mai ales o biblioteca ce respecta separarea stricta între carti de teorie si exemple de practica. O situatie explicata poate si de geneza acestui volum, fiind in fond produsul unei serii de cautari în zona participarii urbane, balansate mereu la limita fertila dintre contemplare si actiune directa.

Actiunile initiate la bisericile de lemn din Boz si Târnavita, judetul Hunedoara, si Cervicesti, judetul Botosani, se înscriu în programul „60 de biserici de lemn”: interventii de urgenta demarate în 2009 de fundatiile Dala si ProPatrimonio pentru mai multe lacasuri de cult aflate în stadii avansate de deteriorare. Initiativa a fost sustinuta de OAR, sprijinita de Muzeul Taranului Român si de UNArte si a implicat UAUIM pentru realizarea releveelor.

Interventiile urbane minore, efemere si (doar aparent) cvasibanale nu si-au prea gasit locul în istoriile de arhitectura, inflamate mai degraba de catre imaginatia estetica si îndrazneala tehnica a ceea ce s-ar numi Grand Projets, adica mari edificii sau proiecte costisitoare. Cum ar arata o istorie non-glorioasa, alternativa, preocupata doar de practici spatiale, de viata semnificativa în spatiul public cu interventii minime si actiuni energice, mai degraba decat de forme monumentalizate?

Pe marginea celui de-al treilea studiu sectorial al Consiliului Arhitectilor din Europa.

Cercetarea sistematica a unei discipline. Un nou nivel al discutiei

Vestea numirii lui Rem Koolhaas ca director al celei de-a XIV-a editii a Bienalei de la Venetia din 2014 nu m-ar surprinde atât de mult pe cât o face tema pe care acesta si-o asuma: „Fundamente”. Ca sa risipeasca orice dubii, maestrul precizeaza ca apelul la „fundamente” presupune o reinvocare/resurectie a temelor nationale în arhitectura si a chestiunilor legate de identitatea istorica.