Avangarda americană

Acest articol se regăsește în: Carti, Cărţi și publicaţii

carte – 2010
Avangarda americană. 50 de ani de arhitectură: de la modernism la minimalism

13 oraşe americane – din New York şi până în Los Angeles. 60 de arhitecţi faimoşi – de la Louis Kahn şi Mies van der Rohe, la Frank Gehry şi David Adjaye. 90 de clădiri publice de referinţă – de la muzee şi biblioteci, la biserici şi centre de cercetare. 410 de fotografii direct de la sursă. Mii de mile parcurse de-a lungul şi de-a latul unui continent.
 
Disponibila online.

La baza elaborării volumului de faţă se află dorinţa de a oferi practicienilor arhitecţi, dar şi publicului mai larg repere semnificative şi interpretări critice asupra fenomenului arhitectural american, care au avut o influenţă uriaşă asupra întregii culturi actuale. Produs al modernităţii prin excelenţă, noţiunea de avangardă a implicat de la bun început conceptul de noutate, critica stereotipurilor şi convenţiilor, dislocarea tradiţiilor şi repoziţionarea producţiei estetice cu privirea aţintită către viitor. De-a lungul secolului XX, avangarda a implicat un transfer reciproc de concepte şi atitudini între Europa şi America. În perioada cea mai recentă, căutarea noutăţii s-a globalizat odată cu turismul, devenind nu doar o goană după senzaţional, ci şi o redescoperire a responsabilităţii faţă de mediul construit.
 
Arhitecţii prezenţi în această carte acoperă toate curentele importante estetice, direcţiile majore actuale, dar şi zona de experiment. Modernismul, late-modernismul, postmodernismul, deconstructivismul şi minimalismul s-au născut în America, lucru care este mai puţin cunoscut la noi, iar cartea merge în adâncime cu analiza, pentru a explica experienţele concrete prin interpretări accesibile, dar deloc superficiale, încercând în acest fel să ajute la stăpânirea mai clară a unor termeni specifici din istoriografie, a filiaţiilor între diverse practici şi atitudini.
 
Pe de altă parte, cartea vine să descrie sub forma unui reportaj cultural aspecte ale condiţiei modernităţii, definitorie pentru urbanitatea contemporană şi modul în care este perceput spaţiul public. Ea readuce în centrul atenţiei actuale exemplele clasice moderniste, repoziţionând în acelaşi timp realizările extrem de recente pe fundalul moştenirii moderniste. În condiţiile unei mobilităţi din ce în ce mai accentuate şi mai lesnicioase, textul încearcă să devină un îndrumar pentru tineri, pentru studenţi, pentru arhitecţii care pot vizita America, arătând oricui ce este esenţial de văzut şi mai ales de înţeles. Toate obiectele de arhitectură prezentate sunt accesibile spre vizitare (muzee, centre publice multifuncţionale, centre de cercetare, şcoli, biblioteci, edificii sportive sau clădiri de cult), cartea încercând să apară şi ca un reper practic pentru o vizită de studiu sau doar de plăcere.
 
Nu mai puţin semnificativ este faptul că aproape jumătate dintre obiectele excepţionale vizitate în Statele Unite sunt realizate de arhitecţi care provin din alte state ale lumii, formaţi în sisteme culturale diferite. Tendinţa contemporană urmăreşte legarea centrelor marilor oraşe de imaginile iconice arhitecturale, cu un impact public foarte mare, dar nu întotdeauna arhitectura semnificativă şi valoroasă cultural coincide cu spectacularul formal. În spatele formelor se ascund interpretările, textele despre obiecte, opinia publică şi comentariile specialiştilor. Cartea dezvoltă intersectările arhitecturii cu teoria culturală, referinţele sociologice, trimiterile la istoria locurilor sau la cea a ideilor. Arhitectura nu este văzută ca o colecţie de obiecte abstracte, ci ca piese dintr-un puzzle mai larg: spaţiul public.
 
 
Cartea a apărut cu sprijinul Ordinului Arhitecţilor din România
Editată de: Zeppelin & Editura Universitară „Ion Mincu”, Bucureşti.
Text si foto: Cosmin Caciuc. Editori: Ştefan Ghenciulescu, Cosmina Goagea, Constantin Goagea.
372 de pagini, ISBN 978‑973‑1884‑60‑8