Cum își pot permite mai mulți oameni să locuiască – și s-o facă bine – în oraș? Acest proiect arată un mod în care se poate face asta, din interiorul pieței, dar într-un fel responsabil. Ștefan Ghenciulescu i-a întrebat pe Oana Radeș și Harm Timmermans de la biroul Shift de tendințe sociale și bani, hibrizi urbani, spații comune reale și patul cu baldachin al secolului XXI.
Interviu: Ștefan Ghenciulescu
Foto: René de Wit, Pim Top
Ștefan Ghenciulescu: „La Domūs, locuiești singur sau în cuplu, fără să fii singur”, ați scris voi în descrierea proiectului. Povestiți-mi un pic despre istoricul acestuia. Este o investiție complet privată, nu? Cărui tip de clienți li se adresează, din punctul de vedere al veniturilor? Și ce-l determină pe un investitor să bage bani în spații comune, care nu sunt vândute ca atare? Există o presiune a pieței – pur și simplu, oamenii nu vor doar apartamente mai frumoase și mai mari? O nișă?
Un comentariu istoric: spațiile comune extinse erau cândva un vis (o utopie) a modernismului sau, din contră, privilegiul al locuirii de lux. Cum ar putea să funcționeze asta într-un mod pragmatic/responsabil?
*Vedere dinspre sud
*Vedere dinspre nord. Culorile diferite corespund unor tipuri diferite de apartamente
Oana Radeș, Harm Timmermans: Domūs Houthaven este prima întruchipare a Domūs Living, un concept urban inovator, inițiat de Shift, dezvoltatorii imobiliari de la Synchroon și agenția de creație …,staat.
Conceptul răspunde nu doar presiunii din partea pieței, ci și unui număr de tendințe socioculturale și demografice curente. Creșterea populației are loc mai ales la oraș, unde prevalează gospodăriile cu una și două persoane. Prețurile la locuințele din interiorul orașului cresc exponențial și există riscul ca acest interior să devină o monocultură: un mediu rezidențial destinat doar celor aleși… Pe de altă parte, epuizarea Pământului duce la o mai mare conștientizare a amprentei ecologice personale a fiecărei persoane. Sustenabilitatea devine parte a unui stil de viață în care posesiunile au din ce în ce mai puțină valoare: partajarea devine noua formă de proprietate. În plus, există o flexibilitate crescută a mediilor de locuit și de muncă, cerută de digitalizarea în continuă creștere, iar munca de acasă a primit un avânt suplimentar din partea coronavirusului. Individualizarea la scară largă are și un dezavantaj: acela al singurătății. Domūs Houthaven abordează toate aceste tendințe, combinând locuirea individuală compactă cu oportunități de colectivitate.
Conceptul se adresează acestui grup în creștere de gospodării de una și două persoane, care prețuiesc contactele sociale și experiențele mai mult decât proprietatea. Gândiți-vă la cei care o iau de la zero și vin la oraș în căutarea unui loc de muncă și a unei relații, la divorțați, la cei fără copii etc. Sunt oameni care-și dau mașina la schimb pe un abonament la servicii de car-sharing și folosesc orașul ca o a doua sufragerie. Proximitatea față de facilitățile urbane este în topul listei lor de preferințe. Sunt deschiși la diverse forme de partajare, nu doar pentru că e ceva sustenabil, ci și fiindcă este un lucru amuzant și valoros. De exemplu, pentru că previne singurătatea. Acest mod de viață nu este, în mod categoric, potrivit pentru toți sau pentru orice perioadă a vieții.
Din punctul de vedere al veniturilor, Domūs Houthaven deservește segmentul de piață liberalizată, dar conceptul este viabil și pentru închirierile de nivel mediu și chiar închirierile sociale, în funcție de valoarea terenului pe care dorește să-l obțină orașul când vinde lotul unui dezvoltator.
Oferirea de spații comune este interesantă și din punct de vedere economic pentru dezvoltator/investitor. Facilitățile comune sunt organizate către diverse forme de utilizare cotidiană, ca o extensie a propriului apartament. Pentru aproape fiecare funcție prezentă în mod compact în apartamentul privat, există un echivalent generos în spațiile comune. De exemplu, apartamentul privat are o bucătărie compactă, dar există un studio comun de gătit cu o bucătărie profesională dacă vrei să inviți pe cineva la cină; apartamentul nu are spațiu de dormit suplimentar, dar există o cameră de oaspeți cu baie privată, care poate fi rezervată dacă ai musafiri; nu există spațiu de studiu în apartament, dar există un spațiu de lucru extins în sufrageria comună etc. Din cauza dimensiunii relativ mari a complexului (235 de apartamente), clientul nu trebuie să realizeze suplimentar decât 1,5 m2 de facilități comune (cu excepția grădinii și a parcării) per apartament pentru a găzdui toate aceste dotări. Pentru rezidenți, partajarea acestor facilități este atrăgătoare, deoarece sunt de o foarte bună calitate și le oferă ocazia să intre în contact cu alți oameni și să facă parte dintr-o comunitate.
*Diagrama spațiilor colective: living comun și spațiu de lucru, bucătărie comună, camera de oaspeți, hol de intrare
Ș. G.: Despre conceptul urban: Cât de mult ați putut interpreta planul general? Curtea a fost stabilită încă de la început și ați putut alege cum să plasați volumele și golurile urbane mari? Curtea este accesibilă public sau semiprivată? Poate ați putea comenta puțin legat de tipologie – forma clasică urbană (insula) și înălțimea (sec. XX–XXI).
*plan de situație
O.R., H.T.: Planul general a prescris amplasamentul blocului perimetral și al curții, și înălțimea maximă a volumelor. Volumele mai înalte de pe latura nordică acționează ca barieră sonoră pentru a proteja restul complexului Houthaven de zgomotul din port, în timp ce volumele mai scunde din partea sudică asigură însorire și lumină naturală adecvată atât pentru curte, cât și pentru fațadele interioare.
*Plan parter supraînălțat (nivel 1)
Planul general prevede, de asemenea, gruparea perimetrală formată din mai multe volume. Am folosit prevederea drept o oportunitate pentru a crea un întreg diferențiat, în care fiecare volum se distinge nu doar prin designul fațadei, ci și ca tipologie. Pentru a le evidenția caracterul specific, volumele sunt separate vizual și în același timp sunt conectate fizic de un spațiu de circulație comun. Depărtarea discretă a volumelor unul de celălalt creează intrări și coridoare cu multă lumină naturală. Acestea conectează toate locuințele și dau acces la o gamă de facilități comune și la grădina comună pentru toți rezidenții. Pe partea sudică, un gol mai mare creează o deschidere care oferă lumină naturală și priveliști pentru grădină. Pentru a menține coerența ansamblului, golul este unit printr-o punte aeriană la etajul V.
*Plan nivel 5
Combinația de insulă perimetrală clasică cu mase construite relativ mari și o curte înălțată (sub care se află parcarea și spațiile de depozitare) apare mai des în zilele noastre în țesuturile urbane dense. Tipologia urbană hibridă este foarte potrivită pentru un concept precum Domūs, care se bazează pe densitate și colectivitate. În timp ce parterul cu dotări publice ancorează clădirea în restul cartierului, grădina supraînălțată aparține în mod clar domeniului comun al rezidenților și face parte integrantă din rutele acestora. Accesibilă direct de la toate cele patru intrări prin intermediul unei scări, grădina colectivă formează, împreună cu spațiul colectiv de lucru și sufrageria comună, inima socială a complexului.
*Hol de intrare
Ș.G.: Am avut sentimentul unei dualități permanente în proiectul vostru, între arhetipurile (interpretate) și limbajele și spațiile contemporane. De exemplu, grila puternică și raționalistă a structurii și anvelopei față de sentimentul ludic și destul de modernistă a nucleelor funcționale din spații comune și din apartamente. În locuințe, nucleele „moderne” conțin un pat-alcov, o interpretare a modelului medieval. În cadrul grilei generale, apartamentul fațadei arată diferitele tipuri de apartamente. Ați putea să comentați asupra acestui act de echilibristică?
*Tipologie de apartamente
O.R., H.T.: Da, la Domūs Houthaven există mai multe dihotomii, una dintre ele fiind diferențierea arhitecturală dintre exterior și interior, pe care am simțit că este cazul să o subliniem. Exteriorul se leagă la domeniul orașului și de cel al portului, iar interiorul se conectează cu comunitatea și locuitorii acesteia. Primul este solid, robust și categoric, în timp ce al doilea este familiar, intim și sincer. Și așa mai departe…
Numele biroului nostru, Shift (Schimb – n.tr.), se referă la un mod de lucru care, într-un fel, explică actul de echilibristică despre care vorbești. Ne vedem ca modificatori care creează forme de ordine noi și neașteptate împreună cu ceea ce există deja. Preferăm schimburile în locul proiecțiilor, tabula scripta în loc de tabula rasa și evoluția în loc de revoluție. Lucrăm cu ceea ce este deja prezent, în ceea ce privește contextul fizic, dar și din punctul de vedere al istoricului disciplinei. Istoria arhitecturii este un container gigantic de precedente (idei, forme, arhetipuri, tipologii și soluții care s-au dovedit a fi de succes și relevante) pe care ne place să le folosim, să le amestecăm și să le recombinăm într-un mod antidogmatic, pentru a aborda complexitățile unei teme. Sperăm ca acest lucru să rezulte în clădiri și spații stratificate și ambigue, unde modernitatea și tradiția se întrepătrund în loc să se opună una alteia.
*Apartamente. Versatilitatea nucleului funcțional
Ș.G.: Deja locuiesc oameni în complex. Cum funcționează? Cum vă folosesc ei spațiile? Există surprize majore, lucruri pe care le-ați face diferit acum?
O.R., H.T.: Toate locuințele s-au ocupat, majoritar de un grup tânăr de profesioniști urbani. Spațiile comune, în special sufrageria comună, sunt intens utilizate. Asta are de-a face, în opinia noastră, cu câțiva factori. În primul rând, spațiul este destinat activităților zilnice, în care au loc întâlniri informale. Oamenii muncesc, se relaxează, mănâncă și se joacă aici tot timpul, singuri sau în grup. Am amplasat spălătoria chiar lângă bucătăria deschisă, unde cafeaua este gratuită. Acest gest programatic simplu conduce la multe mici momente de contact între locatari. În al doilea rând, am gândit sufrageria comună ca un spațiu familiar și în același timp multifuncțional. Am proiectat patru piese de mobilier masive și independente, care funcționează ca separatoare pentru cameră. Acestea creează locuri diferite și permit desfășurarea simultană a mai multor activități, fără a afecta continuitatea spațiului. În ultimul rând, există sistemul organizațional care joacă un rol crucial în utilizarea spațiilor comune. Un administrator este acolo în fiecare zi pentru a răspunde la întrebări și pentru a prelua sarcini, iar un manager comunitar care locuiește în clădire îi ajută pe ceilalți locatari să organizeze activitățile. Există și o aplicație Domūs care facilitează găsirea și conectarea cu persoanele din complex.
*Living comun și spațiu de lucru
*Bucătărie comună
Ş.G.: Veți dezvolta și mai mult acest concept?
O.R., H.T.: Da, deja ne ocupăm de asta. Împreună cu clientul, studiem moduri în care să facem ca viitoarele clădiri Domūs să fie ecologice, accesibile pentru mai multe categorii de venituri și potrivite chiar și pentru familii.
Info & credite
Loc: Amsterdam, Nederland
Construcție: sept 2020-dec 2022
Arie desfășurată: 21.400m2
Dimensiuni parcelă: 56m x 69m
Înălțime: 17m-32m
Client: Synchroon developers
Arhitectură: Shift architecture urbanism
Echipă: Oana Rades, Thijs van Bijsterveldt, Harm Timmermans, Marinda Verschoor, Philip d Klerk, Martina Drys, Elise Osterloo, Paul Voorbergen
Peisagism: Flux landscape architecture
Antreprenor: Van Wijnen Haarlemmermeer
Antreprenor interior: Blom interieurs
Structura: ABT (faza de proiectarei) & Vericon (faza de construire)
Instalații, acustică: ABT
Identitate brand:…,staat Amsterdam
Piese de mobilier: Studio Michael Schoner, Studio Earnestly, Odd Matter
Proprietar: CBRE Global Investors
Operator:TO BE AT
DE PROIECTE
