O carte cu 44 de corpuri de iluminat. Nu sunt unicate sau exerciții de stil, ci proiecte pentru designul de serie. Sunt și parte a unui proiect de lungă durată, prin care studenții de la la Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” învață construind obiecte și spații.
Text: Justin Baroncea
Foto: Andra-Maria Mîndru
Ca de obicei în ultima vreme, totul a pornit de la o vizită într un depozit. De data asta, unul de pe centura Bucureştiului, al celor de la Almalux.
Am vizitat o hală de producţie de aparate de iluminat.
Orice linie de montaj produce şi „deşeuri”, resturi ale procesului de asamblare, debitare, ambalare. Bucăţi de metal, plastic, componente care au mici defecte şi nu mai pot fi comercializate se adună în cutii şi pe rafturi, ajunse în categoria deşeuri (material inutilizabil). În acelaşi loc sunt aparatele de iluminat, care urmează să fie comercializate, şi rafturi întregi de componente. Mecanisme electrice, becuri, benzi led, cabluri, piese de prindere.
Pe scurt, tot ceea ce putea fi utilizat ca material didactic pentru un curs practic de design de obiect era adunat într un singur loc.
Având baza materială la dispoziţie, a apărut ideea organizării unei serii de ateliere împreună cu studenţii de la UAUIM. Ateliere de design şi construcţie de prototipuri. Nu doar proiectare în 3ds Max sau exerciţii de stil. Important e ca obiectele rezultate să poată fi introduse în producţie. Nu unicate, ci serie.
Dintre componentele puse la dispoziţie de către cei de la Almalux şi sub îndrumarea tehnicienilor din fabrică studenţii au construit singuri sau în echipe aparate de iluminat.
De multe ori componentele cu care au lucrat au primit alte utilizări decât cele pentru care fuseseră gândite iniţial. Tocmai mutaţiile acestea au generat cele mai interesante propuneri. Foi de tablă perforată, folosite pentru casete de tavan, au devenit aplice, sisteme de structură au devenit filtre, şi invers.
În cazul fiecărui atelier materialele puse la dispoziţie erau diferite. Din aceleaşi categorii, dar cu alte caracteristici şi cu alte dimensiuni. În aşa fel ne-am asigurat că nici îndrumătorii şi nici participanţii la ateliere nu vor propune aparate similare şi nu se va ajunge la rutină. Ne interesa ideea de laborator deschis mai mult decât cea a unui atelier de prototipuri standard.
Bineînţeles că în spatele fiecărei propuneri există o nevoie de serializare a rezultatelor. Până la urmă asta înseamnă design. Asta caută oricare producător, rezultate expresive care pot fi reproduse în serie cu ajutorul tehnologiei pe care o are în fabrică.
Dintre cele trei ateliere desfăşurate până acum au rezultat 7–8 prototipuri care vor fi incluse în producţia de serie. Desigur, vor suferi mici adaptări şi ajustări, dar, în esenţă, vor fi aparate proiectate şi construite de către studenţii de la Arhitectură.
Ne-am propus din start ca unul dintre obiective să fie excluderea oricărei intenţii de stil din proiect. Suspendarea gândirii formale în favoarea gândirii „constructive” (în sensul construcţiei). Am încercat să punem accentul pe expresivitatea soluţiilor de montaj, pe modul de asamblare a pieselor, pe optimizarea construcţiei.
N E X T
Una dintre sălile de lucru din UAUIM are agăţate pe tavan lămpile construite de studenţi. Pe fiecare travee marcată de grinzile care traversează spaţiul sunt înşirate pe câte două şine paralele lămpi portocalii, verzi şi albastre. Fiecare travee cu o culoare. Fiecare workshop are propriul cod cromatic.
O serie de lămpi au ajuns într una dintre băile din şcoală. Workshopul PORTOCALIU a produs o mutaţie şi a generat seria de lămpi GRI.
Obiectele rezultate în urma atelierelor organizate împreună cu Almalux şi-au făcut loc prin şcoală. Tavane ale şcolii care devin expoziţii de prototipuri de lămpi. Studenţii produc design care se instalează (funcţional/util) în spaţiile pe care tot ei le folosesc.
Nu se produc exerciţii fără finalitate practică sau cu scop exclusiv estetic, important e ca ceea ce rezultă din procesul de proiectare să funcţioneze. Să funcţioneze nu doar ca exerciţiu stilistic, ci şi ca produs.
Va fi interesant de urmărit adaptarea şi parcursul aparatelor de iluminat care vor intra pe banda de montaj; de monitorizat traseul unor proiecte de la stadiul de prototip la cel de produs de serie.
Adaptarea sistemelor de prindere, adaptarea procesului de finisare şi vopsire, eficientizarea costurilor, sistemul de ambalare, etichetare, expunere la raft. La fel de interesant de urmărit va fi impactul pe care aceste produse finite le vor avea asupra atelierelor următoare.
Editori: Justin Baroncea, Cristina Ginara, Ștefan Ghenciulescu
ISBN 978-973-0-28421-8
Dimensiuni: 165 x 235 mm
Nr. de pagini: 80
Lansare:
Miercuri, 12 decembrie 2018, ora 18:00 @ Modul Cărturești – Str. Academiei 18-20, București
*Fb event
Proiectul I’M UAU (RE)ST Lumină în rest este construit împreună de către Almalux și studenții Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” din București
Cu sprijinul: Menatwork
Apariția cărții a fost finanțată de către Almalux
Legendă ilustrații:
1. Expoziție la UAUIM / ©Doriana Gabriela Mărășoiu
2. Luoana Breha Vizireanu & Roxana Ardeleanu: LMPP_LBVAR. Designul lămpii răspunde unei curiozităţi ce îşi are rădăcinile în dezordine. În încercarea de a observa cum interacţionează obiecte de acelaşi fel, am sudat opt plăcuţe identice. A rezultat un cub căruia i am adăugat alte opt plăcuţe, aşezate după aceleaşi principii de simetrie. / ©Doriana Gabriela Mărășoiu
3. Albert Dobrin & Andra Rotariu: LMPA_ADAR1 / ©Andra-Maria Mîndru
4. Alma Craioveanu: LMPV_AC. O repetare a aceluiaşi modul. Lumina este prezentă aici ca şi cum ar fi generat fisuri unui corp anterior închis, aşa încât devine o prezenţă ascunsă, dar prezentă şi generatoare de spaţiu. / ©Alexandra Savu
5. O parte dintre lămpi în atelierul G2 de la Mincu / @Radu Malașincu
6. Expoziție la Casa OAR București / @Andra-Maria Mîndru
7. Coperta cărții „I’M UAU (RE)ST. Lumină în rest” / design: Radu Manelici
Articole conexe:
FLADER_ING: PRINTRE LINII. Un proiect I’M UAU
I’M UAU. În școală, pentru școală
Ce sistem de transport e o libelulă? TRANS_FORM: un atelier de Upcycling
CARBFORM – Cum s-au jucat serios cu cărbune studenții de la Mincu