În 16 iulie 1989 se stingea din viaţă unul dintre cei mai importanţi dirijori ai secolului XX, cu siguranţă, cel mai mediatizat dirijor al generaţiei sale: Herbert von Karajan. A fost dirijor principal al uneia dintre cele mai bune orchestre ale lumii, cea a Filarmonicii din Berlin, aproape 35 ani, perioadă în care a realizat sute de discuri şi înregistrări video care au întreţinut legenda creată în jurul personalităţii sale.
În 16 iulie 2014 se împlinesc 25 de ani de la moartea lui Herbert von Karajan: Radio România Muzical celebrează memoria faimosului muzician prin programele sale speciale derulate sub semnul unei „Zile Herbert von Karajan”. Între orele 10.00 şi 19.00 pot fi ascultate înregistrări emblematice care ilustrează momentele importante din cariera dirijorului.
„Ziua Karajan” se deschide cu Simfonia a VII-a de Beethoven, înregistrată de Karajan şi Orchestra Filarmonicii din Berlin – este înregistrarea care l-a consacrat în mentalul colectiv din România, pentru că un fragment din partea a III-a a acestei simfonii era folosită pe genericul emisiunii „Serate muzicale” moderate la TVR de regretatul Iosif Sava.
Requiemul german de Johannes Brahms a fost lucrarea dirijată de Karajan în primul concert pe care l-a susţinut la Viena în 1947 după ce i-a fost ridicată interdicţia de a apărea ca dirijor: este cunoscut faptul că lui Karajan i-au fost aduse acuzaţii legate de asocierea sa cu Partidul Nazist, iar după încheierea celui de al doilea război mondial i-a fost interzisă, o perioadă, evoluţia în public. La Radio România Muzical poate fi ascultată o înregistrare mai recentă a a Requiemului german de Brahms, realizată alături de Orchestra Filarmonicii din Berlin.
Nu lipsesc nici înregistrările realizate de Karajan cu solişti români: soprana Ileana Cotrubaş şi pianistul Dinu Lipatti – documente sonore emoţionante cu lucrări de Mozart.
În cadrul „Zilei Karajan” sunt incluse înregistrări cu majoritatea orchestrelor care au jucat un rol important în viaţa dirijorului – Orchestrele Filarmonicilor din Berlin şi Viena, pe care le-a dirijat cu precădere în ultima parte a vieţii, dar şi Orchestra Philharmonia din Londra, formată imediat după al doilea război mondial şi pe care a transformat-o într-un ansamblu de top la nivel mondial, şi Orchestre de Paris, al cărei director muzical a fost între 1969 şi 1972.
Sunt incluse şi numele acelor compozitori pentru care lucrările cărora Karajan a lăsat versiuni legendare: Richard Wagner, Johann Sebastian Bach, Piotr Ilici Ceaikovski, Gustav Mahler.
Într-unul dintre ultimele interviuri acordate, Karajan a fost întrebat cum ar suna lucrările sale, în cazul în care s-ar decide să compună, iar Karajan a răspuns „probabil, ceva asemănător cu Şostakovici” – motiv pentru a asculta o tulburătoare versiune a Simfoniei nr.10 de Dmitri Şostakovici, semnată de Karajan şi Orchestra Filarmonicii din Berlin.
Comentariile pentru „Ziua Karajan la Radio România Muzical” sunt realizate de Maria Monica Bojin, Andreea Chiselev şi Felicia Nenoiu. Producător: Cristina Comandaşu.
