Apelul internațional de idei „Dâmbovița 2035” vizează transformarea râului Dâmbovița dintr-o diametrală rutieră gândită în anii ’80, într-un coridor verde-albastru.
Lansat de Asociațiile Ivan Patzaichin – Mila 23 și Nod Makerspace, Anuala de Arhitectură București și Ordinul Arhitecților din România – Filiala București, cu susținerea Platformei de mediu pentru București, inițiată de Fundația Comunitară București și ING România, apelul de idei propune o proiecție în viitor, către un oraș care își redescoperă râul ca infrastructură vie, ecologică și socială. În această viziune, Dâmbovița devine un coridor verde-albastru care conectează natura, orașul și oamenii – un spațiu unde se întâlnesc mobilitatea verde, biodiversitatea și peisajul urban, viața comunitară și noi forme de utilizare a malurilor.
Participanții sunt invitați să propună soluții durabile de amenajare urbană, de eliminare a traficului de tranzit, care să transforme râul într-un sistem coerent ce sprijină reziliența climatică, crește biodiversitatea și calitatea vieții și transformă malurile în spații publice și de activare comunitară.
Zonele de intervenție:
Participanții pot selecta cel puțin una dintre cele șase zone de pe cursul Dâmboviței, prezentate în ordinea curgerii apei: Chiajna – Lacul Morii, Pod Ciurel, CET Grozăvești – Grădina Botanică, Timpuri Noi, Delta Văcărești, Vitan – Popești Leordeni.
Zona 1: Chiajna – Lacul Morii
Capătul vestic, poarta de intrare a Dâmboviței în București, legătura râului cu cel mai mare lac al orașului.
Zona este caracterizată de vegetație spontană și biodiversitate ridicată, cu potențial de dezvoltare a unui spațiu natural distinct, inclusiv a unei zone de polder. Se caută soluții care să propună o nouă relație între cursul de apă și zona de polder (zonă inundabilă, ce poate fi amenajată ca parc, zonă naturală protejată).
Zona 2: Pod Ciurel
O lucrare de infrastructură spectaculoasă, puțin utilizată rutier, înconjurată de lucrări hidrotehnice.
Se propune o intervenție îndrăzneață prin scoaterea traficului pe rampa din partea dreaptă (privind dinspre Politehnică spre lac) și mutarea lui pe două sensuri, pe rampa din partea stângă (pe partea cu Semănătoarea). Podul poate fi reconfigurat ca spațiu public sau pentru funcțiuni temporare sau permanente (muzeu, hub studențesc, grădină suspendată etc.), propunând doar soluții de mobilitate verde – o oportunitate de a conecta campusul Politehnicii cu Lacul Morii, creând un traseu pietonal verde și un spațiu de colaborare între cercetarea academică și soluțiile urbane bazate pe natură.
Zona 3: CET Grozăvești – Grădina Botanică
Teritoriu aflat la intersecția dintre infrastructura industrială și zona universitară a orașului, cu o densitate mare de centre de cercetare și educație, în proximitatea unuia dintre cele mai valoroase spații verzi din București.
Procesul de retehnologizare al CET Grozăvești eliberează aproximativ 50% din teren, permițând extinderea Grădinii Botanice spre fosta platformă industrială și spre râu. Această zonă poate deveni un nod verde și educațional, conectând spațiul natural cu viața academică și cercetarea universitară.
Zona 4: Timpuri Noi
Un nod urban și creativ în transformare, la intersecția dintre funcțiuni culturale, rezidențiale și de business.
Timpuri Noi s-a transformat într-un hub tehnologic de-a lungul Dâmboviței, cu prezența Nod Makerspace și a unor businessuri creative și inovatoare. Se caută soluții prin care să se extindă spațiul verde de lângă apă, prin reducerea la două benzi a carosabilului și eliminarea traficului de tranzit. Propunerea trebuie să transforme această zonă într-un spațiu public extins, integrat cu malurile râului și cu activitățile tehnologice și educaționale existente.
Zona 5: Parcul Natural Văcărești
Zona de legătură dintre Dâmbovița și cel mai important parc natural urban al capitalei.
Se urmărește o conectare directă între Delta Văcărești și râul Dâmbovița, având în obiectiv crearea unui sistem de zonă umedă ce aduce și soluții de management al apelor plubiale, rămânând o resursă de biodiversitate importantă pentru oraș.
Zona 6: Vitan – Popești-Leordeni
Capătul estic al Dâmboviței metropolitane, unde râul părăsește orașul și face legătura cu teritoriile din Ilfov.
Această zonă periferică oferă condițiile optime pentru un coridor ecologic, prin folosirea de infrastructuri verzi și de filtrare a apei, care ppot cupla zona urbană de zona naturală din afara orașului.
Scopul și obiectivele apelului
Apelul internațional de idei „Dâmbovița 2035” își propune elaborarea unor ipoteze vizual-creative pentru transformarea râului și a spațiului urban din jurul său într-un coridor verde-albastru, accesibil și atractiv pentru activități comunitare sau de loisir, care transformă Dâmbovița dintr-o diametrală de trafic auto ce separă orașul, într-o infrastructură de mobilitate verde – piste de biciclete și pietonal, biodiversitate și peisaj urban, viață comunitară și noi forme de utilizare a malurilor. Râul poate deveni un factor de răcorire și adaptare la schimbările climatice, care contribuie la creșterea calității vieții în oraș, prin mai mult spațiu verde ce generează un aer mai curat și temperaturi maiscăzute în perioadele de caniculă.
Scopul apelului este de a încuraja echipe multidisciplinare de profesioniști și pasionați din domenii precum arhitectura, urbanismul, ingineria mediului și hidrotehnică, peisagistica și artele vizuale să propună soluții inovatoare pentru revalorizarea malurilor Dâmboviței, în relație cu orașul, crescând conectivitatea dintre maluri și punerea în valoare a spațiilor și clădirilor adiacente râului.
Apelul invită la realizarea de propuneri creative pentru amenajarea și transformarea a șase zone-cheie de pe cursul Dâmboviței. Scopul acestor intervenții este crearea unei coeziuni urbane între zonele actualmente separate de râu, astfel încât locuitorii Bucureștiului să redescopere rolul integrator al Dâmboviței în structura orașului.
Dincolo de dimensiunea tehnică, apelul este și o invitație inspirațională: să privim râul ca pe o resursă vie, un spațiu comun care conectează comunități, cartiere și generații. Ideile propuse pot schimba percepția bucureștenilor asupra Dâmboviței, pot aduce în prim-plan modele inovatoare de utilizare a apei și a malurilor și pot deveni repere de bună practică la nivel european în regenerarea spațiilor urbane verzi-albastre.
Obiective principale:
Soluțiile de amenajare vor fi elaborate pe baza imaginilor de referință și a planurilor de situație furnizate de organizatori pentru fiecare dintre cele șase zone de studiu și trebuie să răspundă următoarelor obiective:
• Propunerea de către fiecare participant / echipă a unor soluții fezabile de transformare a cel puțin una dintre cele șase zone-cheie de pe cursul bucureștean al râului.
• Identificarea de soluții creative și unitare de amenajare urbană a râului și a malurilor sale în acord cu specificitățile zonelor selectate, care să amplifice calitatea spațiilor publice.
• Propunerea unor soluții bazate pe natură de management al apelor meteorice și de rezolvare a malurilor. Integrarea principiilor ecologice și de sustenabilitate, cu accent pe rolul Dâmboviței pentru biodiversitate, aer curat și confort climatic.
• Promovarea accesibilității între cele două maluri ale râului și a utilizării incluzive a spațiilor publice, astfel încât acestea să fie deschise tuturor categoriilor de locuitori.
Viziune
• Dâmbovița crează un spațiu public de recreere și relaxare, o infrastructură de mobilitate verde, piste de biciclete, trasee pietonale, devenind un nou obiectiv urban ce contribuie la estetica și atractivitatea orașului.
• Dâmbovița devine coridorul verde-albastru al orașului, o soluție bazată pe natură ce răcorește Bucureștiul și previne inundațiile prin absorbția apei meteorice.
• Dâmbovița conectează habitate naturale și protejază biodiversitatea urbană, îmbunătățește calitatea aerului și a apei, cu impact asupra calității vieții urbane.
• Dâmbovița este un ecosistem vibrant și o resursă creativă pentru dezvoltarea Bucureștiului. De-a lungul râului metropolitan se concentrează cea mai mare densitate de universități, centre de cercetare, instituții, organizații și companii inovative din România – o resursă umană unică, care poate fi mobilizată pentru un proiect colaborativ de anvergură națională.
• Până în 2035, râul – de la izvoare până la vărsarea în Argeș – drept coridor verde-albastru, se extinde ca o resursă vitală pentru o regiune rezilientă și inovatoare, încurajând schimbări comportamentale durabile și o dezvoltare economică sănătoasă.
Obiective propuse până în 2035:
• Realizarea unui masterplan colaborativ care să redefinească modul de intervenție asupra râului, având ca punct de plecare apelul de idei „Dâmbovița 2035”.
• Crearea de soluții inovative pentru valorificarea luciului de apă și a malurilor – zone de agrement cu bărci cu vâsle sau electrice, spații verzi și ecologice, plaje urbane și, pe termen lung, posibilitatea de scăldat în Dâmbovița, cu monitorizare și intervenții pe întregul curs al râului.
• Creșterea cu 100 de hectare a spațiului verde de-a lungul râului, prin eliminarea traficului de tranzit auto și reducerea treptată a carosabilului, în beneficiul mobilității verzi.
• Creșterea biodiversității pe apă și pe maluri – prin soluții bazate pe natură, prin zone de cuibărit și reactivarea habitatelor pentru pești și păsări, precum și prin reducerea suprafețelor betonate.
• Integrarea Dâmboviței metropolitane într-un coridor verde-albastru continuu, de la izvoare la vărsare, cu impact pozitiv asupra calității vieții în zonele riverane.
Rezultate așteptate:
Apelul de idei urmărește generarea de propuneri vizuale care să evidențieze potențialul Dâmboviței de a se transforma, până în 2035, într-o infrastructură verde-albastră integrată în viața urbană.
Se așteaptă ca participanții să realizeze:
• Câte o propunere pentru cel puțin una dintre cele șase spații-cheie ale cursului Dâmboviței;
• Un set de imagini expresive, care să comunice clar și convingător modul în care soluția propusă poate arăta și funcționa în București, atât pentru publicul larg, cât și pentru factorii de decizie.
• Explicarea scenariului de funcționare al spațiului propus, soluții pentru eliminarea traficului de tranzit prin rute alternative; tipurile de activități și funcțiuni, utilizatorii vizați.
• Evidențierea soluțiilor creative pentru activarea spațiului public,implicarea comunității și soluțiile bazate pe natură, integrarea principiilor de sustenabilitate, creșterea rezilienței climatice și conectarea cu biodiversitatea și peisajul urban.
Soluțiile propuse trebuie să fie sintetice, expresive și convingătoare, demonstrând cum râul poate contribui la creșterea calității vieții în capitală, prin crearea de spații publice atractive, accesibile și sustenabile.
-
+4
PREZENTARE GENERALĂ A ZONELOR
Încadrarea în contextul Dâmboviței
Râul Dâmbovița traversează Bucureștiul pe o distanță de 22 kilometri, străbătând cartiere și zone urbane foarte diferite ca structură, funcțiuni și identitate. Tocmai această diversitate face ca intervențiile asupra râului să nu poată fi uniforme: soluțiile trebuie adaptate la tipologiile urbane specifice fiecărui tronson.
Pentru apelul de idei „Dâmbovița 2035” au fost selectate șase zone reprezentative, fiecare cu propriile particularități legate de spațiul disponibil, funcțiunile existente în jurul apei și relația dintre maluri și vecinătate. Aceste zone oferă atât provocări, cât și oportunități distincte de intervenție, care vor pune în valoare potențialul râului în contexte urbane foarte variate.
Potențialul spațial
Dâmbovița reprezintă o infrastructură verde-albastră unică: traversează Bucureștiul de la un capăt la altul și are capacitatea de a genera efecte benefice la scară metropolitană. Râul oferă o suprafață de apă continuă, foarte eficientă în răcorirea și ventilarea orașului în perioadele de caniculă. În acest sens, Dâmbovița poate deveni una dintre cele mai importante soluții pentru creșterea rezilienței climatice a capitalei.
Unul dintre obiectivele esențiale ale apelului este creșterea suprafeței de spațiu verde de-a lungul Dâmboviței. Pentru aceasta, este necesară identificarea de soluții de extindere a zonelor verzi și de activare a spațiilor adiacente râului, astfel încât coridorul verde-albastru să devină accesibil și atractiv pentru locuitori și vizitatori.
Un alt element strategic îl constituie dezvoltarea conexiunilor pietonale și velo. Este nevoie de o infrastructură continuă de piste de biciclete și trasee pietonale de-a lungul Dâmboviței, completată de noi poduri pietonale care să faciliteze traversarea între maluri și să lege zonele riverane între ele.
De asemenea, este necesară diminuarea zonelor carosabile în favoarea spațiilor publice pietonale, păstrând doar strictul necesar pentru buna funcționare a conexiunilor rutiere. O direcție strategică este eliminarea traficului de tranzit, astfel încât malurile să fie eliberate pentru oameni și reconvertite în spații de calitate.
În plus, terenurile adiacente Dâmboviței – fie ele publice sau private – trebuie integrate într-un mod coerent în acest coridor verde-albastru. Exemple precum conectarea râului cu Parcul Natural Văcărești, sau integrarea zonelor de birouri și campusuri universitare (de ex. Sema Parc, Politehnică, Grozăvești) arată că intervențiile nu trebuie să se limiteze la relația strictă trotuar-sosea-mal-apă, ci să creeze legături urbane mai largi, capabile să reconecteze râul la oraș și să multiplice beneficiile sale sociale, ecologice și economice.
TEMA APELULUI DE IDEI
Tema competiției propune realizarea unor concepte de amenajare pentru cele șase zone de studiu ale Dâmboviței, ca parte a unui demers public de conștientizare a opiniei bucureștene și naționale asupra potențialului acestui râu de a redeveni un spațiu natural și urban cu impact major pentru oraș și comunitățile sale.
Fiecare echipă sau participant va alege una sau mai multe dintre cele șase zone propuse și va dezvolta câte un concept de amenajare urbană pentru fiecare, sintetizat și prezentat vizual printr-un set de imagini sugestive, accesibile și publicului larg. Fiecare dintre propunerile realizate va fi încărcată separat, printr-un formular individual, în platforma de înscriere.
Principii de abordare
Participanții sunt încurajați, prin tema apelului de idei, să propună soluții creative care să răspundă următoarelor cerințe generale, fără a fi exhaustive:
• Propunerile de amenajare trebuie să găsească acel concept de intervenție care aduce mai mult spațiu verde lângă râu, în detrimentul traficului auto.
• Să conecteze spațiile verzi adiacente coridorului verde-albastru, pentru a crea un ecosistem urban sustenabil.
• Să țină cont de specificitatea fiecărei zone și de identitatea pe care dorim să o consolidăm; propunerile trebuie să fie în acord cu caracterul zonei din proximitatea punctului de intervenție.
• Propunerile vor avea în vedere conceptul incluziunii și al accesibilității spațial
• Sunt încurajate intervenții respectuoase față de natură, patrimoniu și oraș, care însă propun direcții noi, contemporane și, acolo unde este relevant, experimentale.
JURIZARE
Propunerile înscrise vor fi evaluate de către un juriu internațional format din profesioniști din domenii relevante apelului de idei. Componența juriului:
– Peter Bishop, urbanist și specialist în design urban, partener la Bishop & Williams Ltd și profesor de Design Urban la Bartlett School of Architecture (University College London, UK).
– Victor Dijkshoorn, peisagist, fondator al VIC Landscapes, una dintre cele mai prestigioase companii de design peisagistic din Țările de Jos.
– Rémy David, responsabil de misiunea Loire, patrimoniu și peisaj în cadrul Nantes Métropole, Franța.
– dr. arh. Tiberiu Constantin Florescu, Președinte al Registrului Urbaniștilor din România și coordonator al Planului Urbanistic General al Municipiului București.
– dr. ing. Cătălin Popescu, Șef lucrări Departamentul de Inginerie Hidrotehnică, Universitatea Tehnică de Construcții București.
– prof. dr. habil. arh. Bogdan Andrei Fezi, profesor universitar al Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”, vicepreședinte al Filialei Teritoriale București a Ordinului Arhitecților din România.
– arh. Ioana Alexe, arhitect și grafician, redactor-șef al revistei Arhitectura, publicația Uniunii Arhitecților din România
PREMII
Participanții ale căror propuneri vor fi selectate ca cele mai reușite vor fi recompensați cu premii a câte 3.000 euro fiecare. Imaginile premiate vor fi incluse într-o campanie outdoor, prezentată după competiție, chiar în zonele vizate de propuneri.
Juriul va acorda câte un premiu pentru fiecare zonă de studiu.
Propunerile participanților care nu vor fi premiate vor fi prezentate într-o expoziție dedicată, fizică sau în format digital, și incluse în dezbateri ca exemple de studiu de caz și în campania de comunicare și conștientizare publică asociată proiectului.
CINE POATE PARTICIPA
Concurenții sunt profesioniști arhitecți, urbaniști, peisagiști, individual sau în echipe interdisciplinare de creativi care pot să colaboreze si cu studenți arhitecți,urbaniști și peisagiști sau cu profesioniști din ingineria mediului, hidrotehnică, organizații non-guvernamentale, grupuri civice. Participarea este internațională.
În cazul unei asocieri, liderul echipei va înscrie proiectul și va reprezenta oficial echipa în relația cu organizatorii.
Termen limită pentru predarea lucrărilor – 20 noiembrie, 23:59
Înscriere – aici.
Detaliile tehnice, mecanismul și regulamentul apelului de idei sunt disponibile pe anuala.ro/dambovita2035.
Articol conex:
Dâmbovița 2035 – Concurs internațional de idei pentru un oraș conectat
Revistă / publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii
Articol în cadrul ediției „Toamna 2025 – Vara 2026” / Zeppelin/București/Online
