Restart pentru conacul Marghiloman din Hagiești. Un proiect de restaurare și punere în valoare

Institutul Național al Patrimoniului (INP), în calitate pe promotor de proiect, alături de partenerii săi, Asociația Sonoro, Asociația Moara de Hârtie și Colegiul Universitar pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală din Norvegia anunță startul proiectului Restaurarea și punerea în valoare a Conacului  Marghiloman, în valoare totală de aproximativ 2,2 milioane de euro. Proiectul este câștigător al unei finanțări nerambursabile în valoare de 9.431.069.42 lei, obținută în cadrul Programului RO-CULTURA – Apelul Restaurarea și revitalizarea monumentelor Istorice, finanțat prin Granturile SEE 2014-2021.

Conacul Marghilomanmonument istoric de importanță națională, înregistrat cu codul IL-II-m-A-14131 în Lista Monumentelor Istorice, aflat în proprietatea Ministerului Culturii și administrat de Institutul Național al Patrimoniului – este situat în satul Hagiești, comuna Sinești, județul Ialomița, la 35 km de București și așteaptă de ceva vreme finanțarea necesară pentru finalizarea restaurării și punerea în valoare. Cu implicarea specialiștilor, a partenerilor și a comunității locale, viitorul Centru cultural și educațional de la Conacul Marghiloman va aduce beneficii pe termen lung întregii regiuni.

 

„Urmează 42 de luni de proiect (octombrie 2020 – aprilie 2024) în care decidenții și locuitorii comunei Sinești și ai împrejurimilor vor juca un rol la fel de important în viitorul proiectului de restaurare și al Centrului cultural pe care-l va găzdui precum însăși Conacul și specialiștii care-l vor readuce la viață. Am propus acest proiect amplu în cadrul competiției RO-CULTURA pornind de la o serie de nevoi concrete – educație, formare continuă, regăsirea și valorificarea unui specific local – evidențiate în urma consultării comunității de la Hagiești și ne bucurăm că ele au fost validate de finanțator” declară Ștefan Bâlici, directorul Institutului Național al Patrimoniului.

Așadar, dincolo de lucrările de restaurare și punere în funcțiune a unui obiectiv cultural și istoric valoros și recuperarea unei moșteniri arhitecturale și culturale uitate, obiectivul specific al proiectului este impulsionarea dezvoltării comunitare locale și implicarea comunității în valorificarea patrimoniului.

 

Proiectul prevede, astfel, o importantă componentă educațională, de facilitare comunitară și de consultare desfășurată, în paralel cu lucrările de restaurare, cu implicarea partenerilor Asociația Sonoro, Asociația Moara de Hârtie, Colegiul pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală din Norvegia dar mai ales a autorităților locale, a școlii și a membrilor comunității. Dintre activitățile la nivelul comunității locale din Hagiești și din împrejurimi prevăzute pentru primele 12 luni de proiect menționăm atelierele de consultare și formare tematice – adresate atât elevilor și tinerilor, cât și vârstnicilor -, atelierele de educație non-formală, componenta de formare pentru profesori precum și începerea documentării  identității culturale a locului, ce-și va găsi un promotor în viitorul Centru cultural Marghiloman de la conac.

Pentru desfășurarea acestor activități și asigurarea unui impact local semnificativ, beneficiem de contribuția partenerilor proiectului: Asociația Moara de Hârtie (dezvoltare comunitară prin educație și stimularea creației și meșteșugurilor locale), Asociația Sonoro (ateliere de educație muzicală, concerte și produse pentru turism cultural), respectiv partenerul norvegian, Høgskulen for landbruk og bygdeutvikling/ Colegiul universitar pentru agricultură și dezvoltare rurală (HLB), pentru identificarea acelor soluții prin care planul de valorificare a monumentului istoric va contribui la dezvoltarea sustenabilă a zonei.

„Sperăm ca restaurarea și refuncționalizarea conacului – cu programul de activități prevăzute și implicarea autorităților și a comunității – să devină o reală sursă de mândrie locală și de dezvoltare, nu doar pentru Hagiești, Sinești și județul Ialomița, ci pentru toată regiunea aceasta rămasă în mod nedrept una dintre cele mai slab dezvoltate turistic și economic din țară” adaugă Ștefan Bâlici.

Strict în ce privește restaurarea conacului, în perioada imediat următoare, va urma elaborarea documentațiilor tehnico-economice la faza DTAC, (documentație tehnică pentru obținerea autorizației de Construcție), urmând ca la începutul anului următor să fie definitivate documentațiile la faza PT+DE (proiect tehnic si detalii de execuție). Pentru începerea lucrărilor de execuție, începând cu luna a 5 (februarie 2021), va fi lansată procedura de licitație publică. După încheierea acesteia, vor fi demarate lucrările de execuție, prevăzute să înceapă în luna 7-8  de implementare a proiectului (aprilie-mai 2021).

Restaurarea conacului Marghiloman de la Hagiești, Ialomița, va pune pe harta regiunii un centru cultural și educațional complet funcțional, ce va putea găzdui concerte, conferințe, ateliere, expoziții și alte tipuri de evenimente educaționale, consultative și recreaționale, indicate drept importante și organizate în colaborare cu comunitatea locală și cu organizațiile de cultură publice și private din județul Ialomița și nu numai. Miza proiectului este, pe de o parte, integrarea Conacului Marghiloman și a Hagieștilor în circuitele turistice și economice regionale și, pe de altă parte, crearea unui model de bună practică în domeniul managementului patrimoniului cultural și demonstrarea relevanței și a potențialului monumentului istoric pentru dezvoltarea locală și regională.

 

Despre Conacul Marghiloman și moșia de la Hagiești

De-a lungul timpului moșia Hagiești a purtat mai multe denumiri. O carte de hotărnicie datată în 1779 numele de Drăcești, iar în documentele secolului al XIX-lea apare numele Agiești sau Agieștii. În 1634 proprietarii moșiei erau vistierul Dumitru Dudescu și fiul său Radu, proprietatea rămânând în posesia familiei până la mijlocul secolului al XIX-lea când va ajunge în proprietatea lui Ioan Cătuneanu. Probleme financiare l-au făcut pe acesta să vândă repede moșia (1855), care va ajunge în posesia maiorul Mișa Anastasievici. Acesta o va stăpâni în 1880 când va fi cumpărată de Ion (Iancu) Marghiloman, iar după moartea acestuia va intra în proprietatea fiului, Mihail Marghiloman. După decesul lui Mihail, în 1923, toată averea intră în posesia soției Suzana Lévé Marghiloman, iar în 1945, odată cu instalarea regimului comunist, proprietatea va intra în posesia statului care va amenaja în conacul familiei un post de jandarmi, biroul și casa notarului. În perioada comunistă aici a mai funcționat o școală de tractoriști și sediul Cooperativei Agricole de Producție. După 1990 conacul și o suprafață de teren de 2025 mp a intrat în folosința Bibliotecii Naționale a României, pentru ca la sfârșitul anului să intre în administrarea Direcția Monumentelor, Ansamblurilor și Siturilor Istorice (DMASI), antecesorul Institutului Național al Patrimoniului (INP).

Analiza propriu-zisă a conacului dezvăluie patru mari etape constructive. Prima dintre ele e pivnița, care după toate probabilitățile a fost ridicată de reprezentanții familiei Dudescu, în prima jumătate a secolului al XVII-lea. O a doua etapă constructivă semnificativă pare să corespundă secolului al XVIII-lea când pe laturile de est și sud ale vechii locuințe au fost adăugate mai multe încăperi. Cea de-a treia etapă corespunde sfârșitul secolului al XIX-lea, când Ion (Iancu) Marghiloman repară biserica și reface conacul. Anul finalizării intervențiilor asupra conacului este 1887, dată înscrisă în pardoseala din mozaic din dreptul intrării principale.

O ultimă etapă este situată la începutul anilor ’90 când asupra conacului au loc ample intervenții. Imediat după 1989 sediul CAP este devastat, doar ulterior construcția fiind preluată de DMASI – organismul de protejare a patrimoniului reînființat în 1990 după desființarea de către regimul comunist în 1977. DMASI a propus realizarea unui centru cultural care să aibă în prim-plan activități educative, de cercetare și documentare și a inițiat operațiuni de consolidare și restaurare care ulterior au fost stopate din lipsa fondurilor.

 

Despre partenerii proiectului Restaurarea și punerea în valoare a Conacului Marghiloman

Institutul Național al Patrimoniului (INP) – beneficiarul finanțării – este principala instituție centrală care pune în aplicare politicile publice ale Ministerului Culturii în domeniul protejării patrimoniului cultural în România. INP derulează activități de cercetare, evidență, inventariere, protejare și punere în valoare pentru toate categoriile patrimoniului cultural – imobil, mobil, imaterial și digital – și gestionează inventarele oficiale ale patrimoniului cultural – Lista monumentelor istorice, Repertoriul arheologic național, Inventarul patrimoniului cultural național mobil, Registrul național al patrimoniului cultural imaterial, baze de date și depozite digitale. De asemenea, INP elaborează și gestionează Programul Național de Restaurare a Monumentelor Istorice [PNR] – principalul instrument prin care statul asigură finanțarea lucrărilor de protejare, restaurare și punere în valoare a patrimoniului imobil –, colectează și gestionează Timbrul Monumentelor Istorice [TMI], gestionează atestarea specialiștilor și experților din domeniul patrimoniului imobil, este agregator național pentru Enciclopedia culturală europeană [europeana.eu], elaborează dosarele de nominalizare pentru înscrierea în Lista Patrimoniului Mondial și coordonează procesul de nominalizare pentru Marca Patrimoniului European. Mai multe detalii pe www.patrimoniu.ro.

Colegiul Universitar pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (HLB) este un colegiu privat universitar, care oferă studii superioare și realizează proiecte de cercetare și dezvoltare regionale, naționale și internaționale. HLB și personalul său au o experiență vastă în cadrul granturilor SEE / Norvegia, lucrând cu parteneri comunitari din Letonia, Lituania, Republica Cehă, Slovacia și alte țări europene. Această experiență a vizat în primul rând domeniul dezvoltării comunității, refacerea resurselor de patrimoniu cultural pentru participare, împuternicire și mobilizare și oferirea de instruire în cadrul întreprinderii comunitare inovatoare. Aceste proiecte au asociat angajamentul comunității cu restaurarea bunurilor de patrimoniu cultural, oferind nu numai clădiri potrivite pentru noi scopuri ale secolului XXI, ci și inițiative comunitare care le vor locui și își îndeplinesc scopul. Mai multe detalii pe www.hlb.no.

Asociația Moara de Hârtie își desfășoară activitatea în scopul reînvierii, păstrării, promovării și susținerii tradițiilor, meșteșugurilor și îndeletnicirilor ce pun în valoare creativitatea, îndemânarea și talentul artistic. În vederea îndeplinirii scopului sau, asociația își propune ca obiectiv principal stimularea interesului pentru ocupații și îndeletniciri dispărute sau pe cale de dispariție. Misiunea creării unui spațiu de sinergie între oameni, meșteșuguri şi arta este urmărită prin 1. Familiarizarea publicului larg cu istoria si actualitatea meșteșugurilor creative promovate de noi; 2. Împrietenirea participanților la activități cu meșteșugurile si valorile satului tradițional românes; 3. Realizarea de obiecte manufacturate din materiale naturale, folosind tehnici inspirate din tradiția meșteșugurilor. Asociația a inițiat și dezvoltă Ansamblul Moara de hârtie – Satul meșteșugurilor din Comana, ce găzduiește, în clădiri proprii, 10 ateliere creative ce pun în valoare meșteșugurile tradiționale (țesut la război, prelucrarea papurii, fierărie, modelaj ceramic, lucru în lemn, bucătărie tradițională, moară și brutărie) și pe cele legate de carte (realizarea de hârtie de mână, tipar manual și legătorie). Mai multe detalii pe www.moaradehartie.ro.

Asociația Sonoro Din anul 2006, Asociația Sonoro organizează evenimente dedicate muzicii de cameră în România. Scopul Asociației este acela de a contribui activ la promovarea valorilor culturale, îndeosebi în domeniul muzical, aparținând patrimoniului cultural universal, cu accent pe creația românească, sprijinirea artelor și a educației.  Platforma culturală SoNoRo include Festivalul SoNoRo, SoNoRo Conac (seria de concerte estivale găzduite în clădiri de patrimoniu din România), SoNoRo Musikland (festival dedicat tradițiilor și patrimoniului arhitectural al Transilvaniei), SoNoRo Interferențe (programul de burse pentru tineri muzicieni) și SoNoRo Arezzo. Încă de la debut, Asociația Sonoro a reușit să includă Festivalul SoNoRo într-o rețea de festivaluri din întreaga lume: Germania – „Chiemgauer Musikfrühling”, Austria – „Festivalul Gmunden”, Anglia – „Music at Plush”, Slovenia – „Festivalul Tartini”, sau Japonia – „Kobe International Arts Festival”, cu unele dintre ele concepând programe artistice comune. Asociația Sonoro este membră a European Festivals Association. Mai multe detalii pe www.sonoro.ro

Despre finanțatori

Granturile SEE reprezintă contribuția Islandei, Principatului Liechtenstein și Regatului Norvegiei la reducerea disparităților economice și sociale în Spațiul Economic European și la consolidarea relațiilor bilaterale cu cele 15 state beneficiare din estul și sudul Europei și statele baltice. Aceste mecanisme de finanțare sunt stabilite în baza Acordului privind Spațiul Economic European, ce reunește statele membre UE și Islanda, Liechtenstein și Norvegia ca parteneri egali pe piața internă. În total, cele trei state au contribuit cu €3,3 miliarde între 1994 și 2014 și €1,55 miliarde pentru perioada de finanțare 2014-2021. Mai multe detalii sunt disponibile pe: www.eeagrants.org și www.eeagrants.ro.

Programul RO-CULTURA este implementat de Ministerul Culturii prin Unitatea de Management a Proiectului și are ca obiectiv general consolidarea dezvoltării economice și sociale prin cooperare culturală, antreprenoriat cultural și managementul patrimoniului cultural. Bugetul Programului este de 29 milioane de euro. Mai multe detalii sunt disponibile pe: www.ro-cultura.ro.

 

Skip to content