Cutia cu articole

Andreea Cornilă și-a proiectat propriul spațiu de lucru: a luptat cu propriile prejudecăți din ambele roluri și a câștigat.

Proiectul Extending the Cycle propune utilizarea deșeurilor din demolări pentru conservarea și extinderea unei clădiri industriale din orașul elvețian Winterthur.

Monumentalitate reținută și detalii delicate: clădirea înaltă de apartamente răspunde cu eleganță la scări și situații urbane extrem de diferite

Un microoraș pentru a munci, a discuta și a prezenta artă. Resturi din demolări, obiecte găsite și construcții noi, arhitectura și mobilierul, exteriorul și interiorul se hibridizează reciproc și transformă fostul atelier auto într-o extensie a spațiului urban.

Un ansamblu funcţional complex care aduce energie în centrul istoric al oraşului post‑industrial german Oberhausen şi unde se combină agricultura urbană, birourile şi un traseu.

Text: Constantin Goagea

Clădirii i se zice așa:

4 bujii
O încântătoare și minunată piesă de arhitectură pop, cea mai mare și mai intensă supersculptură de la Statuia Libertății încoace pe care o rivalizează.

Proiectul pro bono al prestigiosului birou suedez Claesson Koivisto Rune se înscrie în contextul descentralizării administrative și dezvoltării spiritului civic și al responsabilității. Este un proiect-tip, puternic și adaptabil, o reinterpretare a arhetipului casei rurale și o expresie a transparenței și a unei monumentalități temperate.

Clădiri din CLT(Cross-Laminated Timber) sunt puține în România. Clădiri cu arhitectură de calitate din acest material și mai puține. E cu atât mai importantă apariția acestui mic centru de birou de lângă Oradea. Este prima clădire din România certificat standardul „Low Energy Passive House” dar și o lucrare complexă și poetică . Realizarea sa fost posibilă datorită unei implicări exemplare a clientului și a unei colaborări între acesta, arhitecți și o echipă multidisciplinară de ingineri. Am vorbit despre acestea, dar și despre ecologie, bani, spații, expresie arhitecturală, peisaj cu arhitecții Gabriel Chiș-Bulea și Mădălina Mihălceanu și cu Marius Șoflete, fondatorul biroului Inginerie Creativă.(Ștefan Ghenciulescu)

Un loc prețios…

…și complicat. În zona din jurul Căii Victoriei, între Piața Revoluției și Bulevardul Elisabeta, se suprapun cam toate straturile istorice, de la traseul sinuos, specific balcanic, al Căii Victoriei și minunata biserică Kretzulescu la eclectismul clădirilor publice și al caselor sfârșitului de secol XIX și apoi la neoromânescul flamboaiant și eleganța Art-Deco și modernistă a anilor ’30. Perioada postbelică ne-a dat în primul rând ansamblul Sălii și Pieței Palatului, o operație urbană ce a presupus distrugeri importante și relații dificile cu țesutul urban din spatele său, însă cu calități urbane și arhitecturale certe.

Centrul de Industrie Electronică (așa cum și-au dorit clienții să-l numească) sau Fabrica Electra, așa cum îi spune multă lume, aduce laolaltă spații de producție, de birouri, tehnice și de reprezentare, toate armonizate într-un ansamblu de trei hale industriale. În total, 11.000 de mp amplasați în cadrul Parcului Industrial Miroslava din județul Iași, o zonă care își propune să se dezvolte accelerat în următorii ani.

FABER este o comunitate formată din oameni care de ceva timp investesc cu încredere și energie în evoluția pozitivă a Timișoarei, un loc a cărui poveste se centrează pe ideea de conservare strategică, nu literală, unde procesul, oamenii și conturarea strategiilor de lucru sunt mai importante decât produsul.

Un loc cu probleme, un program cu o încărcătură tehnică dar și emoțională mare, o soluție în mare parte impusă de funcțiune și de planul urbanistic; de obicei, astfel de constrângeri duc la cosmetizare și arhitectură epidermică. Aici autorii au reușit deturnarea problemelor și chiar a „stricării” ideilor lor inițiale pentru a produce o arhitectură deschisă și tonică.