Podul Mogoșoaiei 2.0 – un traseu cultural pe Calea Victoriei / Podul poeziei

Aflat printre proiectele câştigătoare ale Burselor de idei „Bucureşti RE:imaginat” și selectat pentru a fi implementat de ARCUB – Centrul Cultural al Bucureştiului ,„Podul Mogoșoaiei 2.0” propune definirea unui traseu cultural pe cea mai veche arteră a Capitalei, așa numitul Pod al Mogoșoaiei, și recuperarea valenței sale istorice și culturale prin intervenții minimale, adaptate contextului urban.

Autorul proiectului, Mugur Grosu, propune valorizarea sutelor de bolarzi ce delimitează strada de pietonal, prin acoperirea planului lor orizontal cu gravuri în metal, pe două segmente pilot: în zona care marchează accesul spre Muzeul Național al Literaturii Române, numită Podul poeziei, plăci de oțel gravate cu versuri create de 118 poeți români dispăruți, iar în segmentul aflat peste drum del Muzeul Național de Artă, în dreptul statuii lui Carol I, numit Podul artei, 42 gravuri în metal, executate manual, cu reprezentarea simbolică și reinterpretată a unor opere din colecția regală de artă.

Curatoriatul și implementarea proiectului au fost realizate de grupul de creație și dialog interdisciplinar „unu unu unu invers unu”, compus din Mugur Grosu (segmentul „Podul poeziei”) și artista Lumi Mihai (segmentul „Podul artei”).

Sâmbătă, 8 octombrie, de la ora 15, în zona din dreptul Bisericii Albe va avea loc inaugurarea primului segment, Podul poeziei, iar peste o săptămână, în 15 octombrie, a celui de-al doilea, Podul artei.

 

simulare – placuta pe bolard

 

În viitor, inițiativa ar putea fi extinsă și pe alte segmente, pentru marcarea unor repere culturale și istorice majore de pe Calea Victoriei, definind un traseu autentic, cu potențial de a deveni obiecti turistic în sine. S-ar recupera astfel ceva din șarmul original al celei mai vechi dar și mai grentrificate artere, marcate de un tot mai pronunțat caracter comercial monocord.

Puntea simbolică realizată de aceste plăci succesive gravate vizează și îmblânzirea zonei de segregare dintre trotuar și carosabil, un imens no man’s land “decorat” agresiv cu mii de cioturi de stâlpi; poziționarea plăcuțelor pe întregul lor plan le atenuează estetic, permite lectura din orice direcție dinspre trotuar și invită la adăstare, pentru lectură, și la încetinirea fluxurilor, desenând o punte culturală simbolică între spațiile segregate.

Intervenția încearcă și o recuperare blândă a spațului public și pietonal de pe întregul traseu, din care anumite segmente au fost progresiv ocupate de agenți comerciali (care-au luat locul mașinilor), cu amenajări care s-au întins, uneori, abuziv până la șosea, acoperind și bolarzii.

Prin extensie, proiectul pledează pentru ridicarea simbolică de punți (culturale, umane) în toate circuitele publice segregate, confiscate, blocate de astfel de obstacole. Pentru spiritualizarea granițelor urbane.

 

Podul poeziei: tur stradal și lecturi

Podul poeziei

sâmbătă, 8 octombrie

  • ora 15: inaugurare și tur stradal – dinspre Biserica Albă, segmentul care marchează accesul spre Muzeul Național al Literaturii Române, pe Calea Victoriei în două sensuri: spre Athénée Palace și spre Amzei
  • ora 16: lecturi în mansarda MNLR (Str. Nicolae Crețulescu 8 ) – 7 poeți contemporani citesc din poeți dispăruți și din propriile creații: Mugur Grosu, Răzvan Țupa, Peter Sragher, Viku Zenescu, Violeta Anciu, Yigru Zeltil, Andrei Zbîrnea. Moderator: Mircea Dan Duță. Intrarea liberă.

 

În zona care marchează accesul spre MNLR dinspre Calea Victoriei, în două segmente care converg, prin Str. George Enescu, spre Biserica Albă, sunt 122 de bolarzi, care vor fi acoperiți în plan orizontal cu plăcuțe de oțel gravate cu versurile unor memorabili poeți români dispăruți: de la Calea Victoriei 106 (curba care marchează accesul în grădina și cafeneaua de lângă Athénée Palace Hilton) până la curba din Str. George Enescu, și de aici – pe trotuarul opus până la Calea Victoriei nr 116 (curba care marchează accesul spre Școala nr 5).

 

01 – Podul poeziei -MNLR – vedere aeriana generala – interventia propusa

 

Texte memorabile, semnate de 118 poeți dispăruți, acoperind peste două secole de poezie românească, de la Anton Pann până la Adrian Diniș – un prea tânăr poet contemporan dispărut.

Multe sunt textele unor poeți fabuloși dar prea puțin cunoscuți, versurile unor poete pe nedrept acoperite de umbre, poezii ale avangardei – cvasinecunoscute, deși sunt vârfurile morii de vânt a literaturii noastre, poeziile unor autori taxați ca minori, sau aflați în minoritate, poezii cu orașe și străzi, oameni și mașini, duhuri și mecanisme, București și Dâmbovița, poezii de ieri care ar putea părea scrise mâine, poezii despre ei, despre ele, dar mai des despre tine, cititorule.
Ca-ntr-o oglindă cu infinite oglinzi a fost procesul de selecție, aș fi putut rămâne scufundat acolo întreaga viață. Tot poeții mi-au întins o mână de ajutor, îi mulțumesc în special lui Yigru Zeltil (pseudonimul lui Florin Ionescu), o bibliotecă vie care m-a scos de mai multe ori la liman.” – Mugur Grosu.

Partener: Muzeul Național al Literaturii Român

*Fb event

“unu unu unu invers unu” este un grup de creație și dialog interdisciplinar inițiat de Lumi Mihai și Mugur Grosu, animat de ideea de a elabora punți – între teritorii de creație și expresie, precum poezia, arta și muzica, între categorii sociale, segmente de public și bule antinomice (cunoscători / neinițiați) etc. Numele tandemului – „unu unu unu invers unu“ – e o transcriere a simbolului grafic al cifrelor 1111, cu a treia cifră 1 reprezentată invers, simbolizând ieșirea din pluton, schimbarea de optică, interdisciplinaritatea. Printre altele, echipa a realizat, prin concurs, o poezie murală la Sibiu International Street ART Fetival 2021 – la Colegiul Național Octavian Goga, și spectacolul Ultima – un performance literar-muzical – la festivalul Eforie Colorat din acest an.

„Bucureşti RE:imaginat”
Aflat la prima ediție, Programul Bucureşti RE:imaginat – Burse de idei pentru proiecte culturale își propune dezvoltarea unui portofoliu de idei transformatoare pentru oraş şi comunitate. Deschis exclusiv persoanelor fizice sau grupurilor de persoane active în viața creativă a Bucureștiului, programul a urmărit coagularea unor idei de proiecte care să crească accesul la spațiile publice și atractivitatea acestora pentru cetățenii orașului, care să-i aducă laolaltă și să contribuie la consolidarea identității comunitare și de cartier.
Ideile selectate în urma apelului acoperă toate cartierele bucureştene şi propun o serie de performance-uri şi intervenţii artistice în spaţiul public, proiecte de regenerare urbană, proiecte comunitare cu latură educaţională, socială şi de integrare, evenimente interdisciplinare şi de arte vizuale şi performative. O parte din ideile finaliste vor fi implementate până la finalul anului 2022 de ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului Bucureşt

Mai multe informații despre programul proiectului București RE:imaginat pot fi accesate pe www.arcub.ro, la secțiunea Finanțare.

ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului Bucureşti cultivă identitatea culturală a Capitalei din 1996. Proiectele inițiate și desfășurate de ARCUB în anii de activitate au contribuit la diversificarea vieții culturale a orașului, precum și la înscrierea acestuia în rândul marilor capitale ale lumii.
ARCUB este organizatorul Festivalului internațional al luminii – Spotlight, Festivalului Internaţional de Teatru de Stradă – B-FIT in the Street!, al singurului festival internaţional de jazz din Capitală, Bucharest Jazz Festival și dezvoltă anual sesiuni de finanțare nerambursabilă pentru proiectele operatorilor culturali din București.

Sari la conținut